Prețurile imobilelor din marile orașe din România au continuat să crească accelerat în ultimii ani, atingând niveluri care transformă achiziția unei locuințe într-un demers tot mai dificil pentru cetățenii cu venituri medii. O analiză realizată de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, confirmă tendința alarmantă a accesibilității scăzute, în pofida unei creșteri constante a salariilor. Datele centralizate din surse precum Numbeo și Eurostat reflectă decalaje semnificative între piața imobiliară din România și alte piețe europene.
Prețuri la apartamente în creștere, acces tot mai redus
Piața imobiliară din România a urmat trendul european, dar cu o intensitate chiar mai mare. Între 2015 și 2025, prețurile la locuințe în UE a crescut cu peste 50% între 2015 și 2025, iar în România a înregistrat o creștere și mai mare în această perioadă, de 61% . Chiar dacă media națională a prețurilor este încă sub nivelul unor capitale precum Berlin sau Amsterdam, raportul dintre venituri și costurile pe metru pătrat rămâne problematic.
Concret, în București, prețul unui metru pătrat într-o zonă centrală a ajuns la 1.797 euro în 2022. Comparativ, Sofia înregistrează 1.635 euro/m², în timp ce în Madrid prețurile urcă până la 2.110 euro/m², iar în Berlin sau Amsterdam depășesc 3.000 euro/m². Totuși, în România, nivelul veniturilor disponibile pentru economisire este mult mai scăzut, ceea ce limitează semnificativ posibilitatea de achiziție.
Diferențe mari între orașe: Cluj-Napoca, cel mai scump raport preț/salariu
Pentru mulți români, achiziția unui apartament rămâne un efort financiar de durată. În capitală, un rezident cu salariul mediu are nevoie de 2,7 salarii lunare pentru un metru pătrat în centru și 1,5 salarii pentru o zonă periferică.
Situația este și mai complicată în Cluj-Napoca, unde prețul unui metru pătrat în centru echivalează cu trei salarii medii lunare, iar în afara centrului ajunge la 2,2 salarii.
Prin comparație, în Berlin, Amsterdam sau Sofia, raportul cost/salariu este mai mic, în jur de 2,4 salarii pentru un metru pătrat în centru.
Doar Madridul, oraș intens căutat de investitori străini, se apropie de Cluj, cu un nivel de 3,2 salarii pentru un metru pătrat în zonele centrale.
Costurile de trai reduc drastic capacitatea de economisire
Chiar dacă la prima vedere raportul dintre preț și venit pare apropiat între România și alte state din UE, diferențele reale apar când sunt analizate cheltuielile zilnice. Potrivit analizei, românii alocă în medie 31,3% din salariu doar pentru alimente și îmbrăcăminte. În Europa de Vest acest procent este sub 20%, iar în Bulgaria doar 24%.
Acest decalaj indică faptul că, în ciuda unui raport aparent comparabil cu alte țări europene, spațiul real de economisire este redus semnificativ.
Astfel, efortul necesar pentru a strânge avansul sau suma necesară achiziției unui apartament este mult mai mare pentru locuitorii din marile orașe românești.
Cerere mare, ofertă limitată, combinația care menține presiunea pe piață
Accesul la o locuință devine tot mai greu în marile orașe ale țării, chiar și pentru tinerii cu venituri stabile. Cererea ridicată, în special în centrele universitare și economice, nu este acoperită de o ofertă adecvată.
Acest dezechilibru continuă să alimenteze creșterea prețurilor, împingând locuințele în afara posibilităților financiare ale unei părți semnificative din populație.
Oferta limitată și cererea ridicată mențin presiunea pe prețuri și fac ca accesul la locuire decentă să fie și mai dificil pentru tineri și familiile cu venituri medii.
