Romanii invata sa savureze iluzia bunastarii

nostri fac o legatura directa intre situatia actuala si viitoare a economiei si, respectiv, situatia financiara a propriei lor familii. Ei gandesc pragmatic si mai curand in orizont scurt: 75% nu cred ca este momentul sa economiseasca, iar, in urmatorii doi ani, unul din patru romani isi va renova locuinta, unul din 15 isi va construi o casa si, pana intr-un an, fiecare al zecelea isi va cumpara automobil. Comparativ cu cehii, polonezii si bulgarii, de doua ori mai multi romani se simt mai prico

nostri fac o legatura directa intre situatia actuala si viitoare a economiei si, respectiv, situatia financiara a propriei lor familii. Ei gandesc pragmatic si mai curand in orizont scurt: 75% nu cred ca este momentul sa economiseasca, iar, in urmatorii doi ani, unul din patru romani isi va renova locuinta, unul din 15 isi va construi o casa si, pana intr-un an, fiecare al zecelea isi va cumpara automobil. Comparativ cu cehii, polonezii si bulgarii, de doua ori mai multi romani se simt mai pricopsiti si sunt de tot atatea ori mai optimisti in privinta viitorului lor financiar pe termen scurt. Invatati cu inflatia, ei nu par a fi deranjati de o crestere domoala a preturilor, temandu-se in schimb de o posibila escalada a somajului, ca efect al accelerarii reformelor, in directa legatura cu aderarea la UE.Din analiza datelor oferite de alte sondaje, rezulta ca romanii nu percep, catusi de putin, creditele angajate ca pe o povara, ceea ce indica posibile resurse suplimentare de venit, mai mult sau mai putin fiscalizate. Dar usurinta cu care ne indatoram poate veni si din nevoia indelung reprimata de a trece la un standard de viata decent, dupa cum se poate explica si printr-o anumita lipsa a obisnuintei de a planifica bugetul familial, de vreme ce, in acelasi timp, economisim relativ putin.Fiind vorba de sondaje si, deci, de evaluari si proiectii subiective, are probabil mai putin sens sa facem paralele nelegitime cu situatiile din Cehia si Polonia, tari plasate, oricum, intr-o cu totul alta categorie in privinta veniturilor, a standardelor de viata si, in final, a consumului – in care ultim caz conteaza atat nivelul, structura, cat si obiceiurile de cumparare. Cele cateva comparatii valabile care se pot face totusi indica o dinamica net superioara a consumului in Romania, ca si un optimism fara egal in asteptarile pentru viitoarele 12 luni; o situatie relativ stabila a pietei din Cehia; dar si confuzia care-i domina pe consumatorii polonezi, inca nerefacuti mental dupa socul economic al ultimilor ani si indecisi (intr-o incredibila proportie de 41%) in privinta unor achizitii majore viitoare. Pe piata din Bulgaria, tara in a carei situatie economica ne-am deprins sa privim, cu oarecare temei, ca intr-o oglinda, starea de spirit este foarte diferita. Consumatorul de la sud de Dunare s-a acomodat cu o evolutie cvasilineara a resurselor si aspiratiilor sale, temperate de ani buni prin politici monetariste severe. El aproape ca uitat de inflatie si de somaj, dupa cum a pierdut obiceiul sanatos de a economisi, rata bulgarilor care fac depozite semnificative fiind zero (la fel ca in cazul Poloniei, dar din motive diferite). Economia bulgara, singura care inregistreaza o crestere comparabila cu a celei romanesti, are si cea mai lenesa piata de consum. In contrast cu evolutia oarecum monotona a pietelor din regiune, fervoarea consumatorului roman da un semnal puternic posibililor investitori straini. Pe langa mult asteptatele privatizari ale bijuteriilor economiei romanesti, ei se vor simti tentati, in perioada urmatoare, sa-si plaseze resursele in industriile producatoare de bunuri de consum. Faptul ca Romania este, prin dimensiune, a doua piata din regiune incepe sa capete sens, pentru investitori, si prin cifra vanzarilor.Investitorii nu vor navali insa pur si simplu, ci vor avea nevoie de confirmari. Intre altele, vor vrea sa vada cum reusim sa gestionam presiunea exercitata de consumul intern asupra importurilor si balantei contului curent, intr-o perioada in care, din motive electorale, Guvernul nu se incumeta sa aplice contramasurile pe care, explicit ori implicit, le recomanda BNR, le cere UE si le impune FMI.