România speră la viitoare discuții referitoare la aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan
Pavel-Casian Nițulescu a transmis că, aflat la prima sa participare la Forumul Energetic de la Baku, este onorat să reprezinte România la un eveniment de asemenea amploare. El a subliniat, în mesajul adresat liderilor regionali din sectorul energetic, importanța cooperării la nivel regional prin proiecte strategice de infrastructură, esențiale pentru asigurarea securității energetice comune și pentru facilitarea unui flux constant și eficient de energie.
„Întrucât este prima mea participare la Forumul Energetic de la Baku, sunt recunoscător să reprezint România anul acesta la un eveniment atât de renumit. Mesajul meu către liderii regionali din domeniul energiei subliniază importanța cooperării regionale prin proiecte strategice de infrastructură care contribuie la securitatea noastră energetică comună și permit un flux nestingherit de energie”, a declarat el într-un interviu exclusiv acordat publicației Trend.
Secretarul de stat a subliniat necesitatea unei infrastructuri adecvate și a unor investiții consistente pentru asigurarea securității energetice în regiune. El a menționat că România participă activ la inițiative regionale precum Coridorul Vertical și Coridorul Verde, proiecte strategice care facilitează accesul la surse alternative de gaze naturale și energie regenerabilă. Un exemplu concret este cablul submarin care va conecta resursele verzi ale Azerbaidjanului cu Georgia, România și Ungaria.
„În opinia mea, cred cu tărie că este nevoie de o infrastructură adecvată și de investiții corespunzătoare pentru a susține siguranța regiunii noastre! În acest scop, România este implicată în inițiative regionale – cum ar fi proiectul Coridorului Vertical și așa-numitul „Coridor Verde”. Acestea reprezintă inițiative relevante care deschid perspective către surse alternative de gaze sau energie regenerabilă, așa cum este cazul cablului submarin care va lega resursele verzi ale Azerbaidjanului de Georgia, România și Ungaria”, a afirmat acesta.
Nițulescu a evidențiat angajamentul constant al României față de consolidarea securității energetice în regiune, reafirmând disponibilitatea țării de a menține o cooperare solidă, loială și eficientă cu statele vecine, în calitate de partener de încredere în domeniul energetic.
„România și Azerbaidjanul au o relație de lungă durată și, de-a lungul anilor, ne-am aprofundat semnificativ cooperarea în domeniul gazelor naturale. Cred că negocierile viitoare pentru furnizarea anumitor volume de gaze azerbaidjanene pe piața românească vor fi purtate de companiile interesate din cele două țări”, a spus el.
Secretarul de stat a afirmat că, pentru România, gazele naturale constituie o resursă strategică și vor continua să facă parte din mixul energetic al țării în anii următori, datorită contribuției lor la flexibilitatea sistemului energetic. El a menționat, de asemenea, că România are o dependență redusă de importuri, consumul intern fiind acoperit în mare măsură din producția proprie.
„Pentru România, gazele reprezintă o resursă strategică și vor rămâne în mixul nostru energetic și în anii următori, contribuind la un sistem energetic flexibil. Avem o dependență redusă de importurile de gaze naturale, fiind într-o situație favorabilă, consumul fiind asigurat în mare parte prin producția internă de gaze naturale”, a declarat acesta.
Discuțiile ar trebuie să se axeze pe extinderea Coridorului Sudic de Gaze
Pavel-Casian Nițulescu a afirmat că viitoarele discuții ar trebui să se concentreze pe posibilitatea extinderii Coridorului Sudic de Gaze.
„Nu am putea sublinia mai mult importanța Coridorului Sudic de Gaze ca sursă alternativă de gaze pentru regiune. Planurile de extindere a Coridorului Sudic de Gaze sunt de importanță strategică pentru România, deoarece sunt necesari noi furnizori de gaze, în special pentru țările balcanice și din Europa de Sud-Est. În opinia noastră, acest lucru ar putea fi realizat doar printr-o finanțare adecvată pentru a pune în aplicare infrastructura necesară și adecvată, precum și pentru identificarea de noi surse de aprovizionare cu gaze. Din acest motiv, consider că discuțiile viitoare ar trebui purtate în acest cadru”, a spus el.
Nițulescu a evidențiat implicarea activă a României în dezvoltarea unor proiecte strategice de infrastructură pentru transportul gazelor naturale în regiunea Europei de Sud-Est și Centrală.
Printre acestea se numără conducta BRUA, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău către Republica Moldova, precum și interconexiunile funcționale realizate cu țările vecine. De asemenea, el a menționat sprijinul acordat de România Coridorului Transbalcanic, o inițiativă menită să contribuie la consolidarea securității energetice în întreaga regiune.
„Vreau să subliniez că, cu un orizont de producție în 2027, dezvoltarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră va avea un impact pozitiv asupra pieței energetice a țării noastre, dar și la nivel regional. Neptun Deep este un proiect care va consolida rolul României ca jucător energetic în regiune, România devenind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a adăugat acesta.
România, deschisă la o viitoare cooperare cu SOCAR
Secretarul de stat a evidențiat deschiderea României față de viitoare inițiative venite din partea companiei petroliere de stat azere SOCAR, pe care a descris-o drept un actor important pe piața carburanților din România.
„Investițiile SOCAR în România au o importanță strategică, economică și socială considerabilă. Acestea au permis diversificarea companiilor pe piața românească, contribuind la securitatea noastră energetică”, a declarat secretarul de stat.
El a adăugat că SOCAR a sprijinit crearea a câteva sute de locuri de muncă, iar investițiile companiei în benzinării și infrastructură au generat dezvoltare economică la nivel regional.
„Prin urmare, sunt întru totul de acord că extinderea prezenței SOCAR în România semnalează faptul că țara noastră este o destinație atractivă pentru investiții și aș fi foarte încântat să aflu despre propunerile viitoare ale SOCAR”, a concluzionat el.
Naftogaz va beneficia de un împrumut în valoare de 36,4 milioane de euro din partea BERD
Compania de stat Naftogaz, cel mai mare producător de gaze naturale din Ucraina, va beneficia de un împrumut în valoare de 36,4 milioane de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a anunțat luni compania. Finanțarea va fi utilizată pentru modernizarea echipamentelor de foraj, potrivit informațiilor publicate de Reuters.
Naftogaz, compania care asigură cea mai mare parte a producției de gaze naturale din Ucraina, a suferit pierderi semnificative după ce instalațiile sale au fost grav afectate de atacuri cu rachete rusești la începutul anului, ceea ce a dus la o scădere a producției cu până la 40%.
Potrivit unui comunicat emis de companie, împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va fi utilizat pentru achiziția unor platforme mobile de foraj moderne, cu capacități de ridicare de 125 și 180 de tone metrice.
„Modernizarea flotei noastre ne va permite să operăm la sonde mai adânci și mai dificile din punct de vedere tehnic, făcând totodată posibilă accelerarea restabilirii producției la amplasamentele existente, asigurând o aprovizionare stabilă cu gaze pentru Ucraina”, a declarat directorul general al Naftogaz, Serhii Koretskyi.
În urma atacurilor cu rachete lansate de Rusia asupra instalațiilor de producție din estul Ucrainei, țara a fost nevoită să își intensifice extracțiile de gaze din depozitele subterane și să crească volumul importurilor pe durata iernii și primăverii pentru a acoperi necesarul intern.
Fostul director al operatorului ucrainean de tranzit de gaze, Serhiy Makogon, a afirmat luna trecută că Ucraina va trebui să importe până la 6,3 miliarde de metri cubi de gaze pentru iarna 2025/2026, în contextul în care rezervele naționale au atins un nivel minim istoric.
Potrivit acestuia, achiziționarea acestor volume ar putea necesita fonduri de până la 3 miliarde de dolari.
În același timp, compania Naftogaz a anunțat că se află în discuții cu autoritățile guvernamentale și instituțiile financiare internaționale pentru a obține o finanțare de 1 miliard de euro (echivalentul a aproximativ 1,1 miliarde de dolari), cu scopul de a cumpăra peste 2 miliarde de metri cubi de gaze pentru sezonul rece 2025/2026.
