România și Ungaria discută despre creșterea capacității interconectorului de gaze
Totodată, ministrul ungar al Afacerilor Externe a subliniat marți, la o conferinţă de presă cu omologul său român Bogdan Aurescu, că ținta autorităților din ambele țări este o capacitate de peste trei miliarde de metri cubi pe an.
Conform explicației oferite de Peter Szijjarto, creșterea capacității de import de gaze via România va creşte securitatea aprovizionării şi va oferi o rută pentru posibilele importuri în viitor din Grecia, Turcia sau Azerbaidjan.
„Purtăm discuţii cu privire la o majorare semnificativă a capacităţii interconectorului care leagă reţelele de distribuţie de gaze din România şi Ungaria”, a declarat Peter Szijjarto, conform informațiilor transmise de Reuters.
Interconectorul poate transporta în momentul de față 2,6 miliarde metri cubi de gaze pe an spre România
De asemenea, Peter Szijjarto a explicat că, în momentul de față, interconectorul poate transporta 2,6 miliarde metri cubi de gaze pe an spre România şi 1,7 miliarde metri cubi pe an spre Ungaria, urmând ca această capacitate să fie crescută iniţial până la 2,5 miliarde metri cubi pe an şi ulterior la peste trei miliarde metri cubi pe an.
Oficialul ungar nu a oferit detalii cu privire la intervalul de timp în care ar urma să se deruleze acest proiect.
Rusia a promis că va continua livrările de gaz spre Ungaria
Potrivit unui contract pe termen lung semnat anul trecut cu grupul rus Gazprom, Ungaria primeşte anual 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti via Bulgaria şi Serbia şi un alt miliard de metri cubi via o conductă din Austria. Acest contract se întinde pe o perioadă de 15 ani.
Rusia a promis că va continua livrările de gaz spre Ungaria iar Gazprom îşi va îndeplini obligaţiile contractuale faţă de Ungaria, a declarat luna trecută acelaşi Peter Szijjarto.
Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze din Rusia
Trebuie menționat că Ungaria depinde în proporţie de 85% de importurile de gaze din Rusia.
Uniunea Europeană vrea să îşi reducă dependenţa de importurile de energie din Rusia, după invazia Ucrainei care a declanşat perturbări în aprovizionare şi creşterea preţurilor la energie.
