România, printre țările cu cel mai mic procentaj de locuri de muncă precare
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Potrivit datelor publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), în anul 2019, cel mai redus procentaj de locuri de muncă precare se înregistra în Cehia şi România.
În ceea ce privelte restul statelor membre, 2,3% dintre angajaţii celor 27 de state membre ale UE cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani aveau loc de muncă precar, respectiv contractul lor de muncă nu depăşea durata de trei luni, mai arată Eurostat.
Proporţia de locuri de muncă precare ca procentaj din totalul locurilor de muncă a rămas relativ stabil în ultimul deceniu, variind de la un nivel scăzut de 2,3% în 2009 la un nivel ridicat de 2,5% în perioada 2015-2017.
În rândul statelor membre UE, din 2012 Croaţia are unul din cele mai ridicate procentaje de locuri de muncă precare. Totuşi, de la nivelul său de vârf din 2016 (8%), acest procentaj a scăzut gradual, ajungând la 5,8% în 2019.
Alte ţări UE care au raportat procentaje mari de locuri de muncă precare în 2019 au fost Franţa (5%), Spania (3,8%), Belgia (3,6%) şi Italia (3,4%).
România și Cehia, la polul opus
La polul opus, cel mai redus procentaj de locuri de muncă precare se înregistra anul trecut în Cehia şi România (ambele cu 0,2%), Cipru şi Germania (ambele cu 0,3%).
În cazul României, procentajul de locuri de muncă precare s-a redus de la 0,3% în 2015 la 0,2% în 2016, 2017, 2018 şi 2019.
Eurostat apreciază că datele privind situaţia locurilor de muncă precare din UE s-ar putea schimba în următorii ani, deoarece economia blocului comunitar se redresează în urma impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19). Măsurile de izolare adoptate pentru a stopa răspândirea epidemiei au forţat mulţi angajatori să reducă numărul orelor de muncă, să oprească temporar activitatea sau să-şi închidă permanent afacerea.
În 2019, cel mai ridicat procentaj de locuri de muncă precare se înregistra în agricultură, silvicultură şi pescuit (9,7%), comerţul cu amănuntul şi de retail, transporturi, activităţile legate de servicii de cazare şi alimentaţie publică (2,8%), alte activităţi din servicii şi activităţi în care angajatorii sunt gospodării (2,4%).
Recomandările noastre
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.