România preia conducerea celui mai important forum regional din sud-estul Europei. Oana Țoiu: „Transformarea regiunii este într-un moment cheie”
SURSA FOTO: Inquam Photos /Malina Norocea-Oana Țoiu
România preia oficial, de la 1 iulie 2026, președinția Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), principalul format de cooperare regională din zonă. Anunțul a fost făcut în cadrul summitului organizat la Sofia, eveniment care marchează 30 de ani de la înființarea forumului și care reunește state reprezentând peste 150 de milioane de cetățeni.
România preia președinția SEECP pentru următorul an
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă miercuri la Summitul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), desfășurat la Sofia, unde România preia oficial președinția-în-exercițiu a organizației pentru perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027.
Reuniunea are o semnificație aparte, deoarece marchează trei decenii de la lansarea acestui mecanism regional de cooperare, creat în 1996 la inițiativa Bulgariei. SEECP este considerat singurul forum din sud-estul Europei fondat și administrat exclusiv de statele din regiune, fără intervenția unor actori externi.
În prezent, organizația reunește 13 participanți și reprezintă interesele a peste 150 de milioane de cetățeni din Europa de Sud-Est.
Oana Țoiu participă la reuniune în numele președintelui României, Nicușor Dan, fiind prezentă atât la summitul liderilor regionali, cât și la ceremonia de transfer a președinției de la Bulgaria către România.
Oana Țoiu: „Transformarea regiunii este într-un moment cheie”
În cadrul reuniunii de la Sofia, șefa diplomației române a subliniat importanța momentului în care România preia conducerea forumului regional, într-o perioadă în care Uniunea Europeană pregătește viitorul său buget multianual și continuă procesul de extindere.
„România va reprezenta în acest an obiectivele comune ale regiunii sub umbrela preşedinţiei pe care o preluăm astăzi la Sofia la întâlnirea liderilor ţărilor din Europa de Sud-Est. Suprapunerea anului preşedinţiei cu perioada negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE ne va permite un focus crescut pentru proiectele strategice pentru conectarea UE la regiune, România fiind beneficiar nemijlocit al acestor proiecte. Conectarea mai bună a drumurilor, a căilor ferate, a punctelor de trecere la frontieră, a pieţelor comerciale, a localităţilor de graniţă, deschide oportunităţi de creştere economică pentru regiune şi România ca partener pentru ţările din regiune pe drumul adaptării la normele europene consolidează rolul activ al ţării noastre în arhitectura deciziilor care privesc viitorul UE. După 30 de ani transformarea regiunii este într-un moment cheie, de la o regiune percepută ca instabilă la regiunea cu potenţialul vizibil de creştere şi proiecte de investiţii atractive pentru partenerii globali”, a declarat Oana Țoiu.
Potrivit ministrului, mandatul României va coincide cu o perioadă importantă pentru dezvoltarea infrastructurii regionale și pentru consolidarea legăturilor economice dintre statele din sud-estul Europei și Uniunea Europeană.
Extinderea Uniunii Europene, una dintre principalele priorități ale României
Tema ediției din acest an a summitului este „O busolă comună pentru o regiune stabilă, sigură și sustenabilă”, reflectând transformările prin care a trecut regiunea în ultimele trei decenii.
Dacă în anii ’90 Europa de Sud-Est era asociată frecvent cu instabilitatea și conflictele, astăzi accentul este pus pe cooperare, integrare europeană și dezvoltare economică.
În acest context, România și-a stabilit trei direcții strategice pentru perioada în care va conduce SEECP.
Prima vizează sprijinirea procesului de extindere a Uniunii Europene și integrarea graduală a statelor participante în Piața Unică Europeană. Autoritățile de la București intenționează, de asemenea, să promoveze mai activ interesele regiunii în dialogul cu instituțiile europene.
Securitatea și combaterea amenințărilor hibride, pe agenda mandatului românesc
O altă prioritate anunțată de România este consolidarea rezilienței regionale în fața provocărilor de securitate.
În contextul conflictelor și tensiunilor geopolitice din apropierea granițelor Uniunii Europene, SEECP va acorda o atenție sporită combaterii amenințărilor hibride și cibernetice, dezinformării, precum și gestionării situațiilor de urgență provocate de dezastre naturale sau crize sanitare.
Autoritățile române consideră că dezvoltarea unor mecanisme comune de reacție poate contribui la creșterea stabilității întregii regiuni.
Conectivitatea energetică și infrastructura regională, printre obiectivele majore
A treia mare direcție de acțiune a președinției românești este dezvoltarea economică durabilă prin investiții în infrastructura energetică, de transport și digitală.
Mandatul va include susținerea implementării Strategiei SEE 2030 și a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest, precum și promovarea proiectelor dedicate tinerilor și societății civile.
Autoritățile de la București consideră că o conectare mai bună a rețelelor de transport, a piețelor și a infrastructurilor energetice poate accelera creșterea economică și poate facilita apropierea statelor din regiune de standardele europene.
Ce este SEECP
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est a fost lansat în 1996, la inițiativa Bulgariei, cu scopul de a promova dialogul politic, stabilitatea și dezvoltarea regională.
Din organizație fac parte Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb.
De-a lungul celor 30 de ani de existență, forumul a devenit una dintre principalele platforme de cooperare politică și economică din regiune, contribuind la apropierea statelor participante de Uniunea Europeană și de structurile euro-atlantice.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





