Cercetarea, intitulată „Impactul economic și social al adicțiilor la minori în România”, a fost prezentată luni, 10 noiembrie 2025, în Aula Magna a ASE, în fața unui public numeros format din oficialități, cercetători, reprezentanți ai societății civile și personalități publice.
Experții estimează că valoarea reală a pierderilor economice este semnificativ mai mare
Analiza a vizat copiii care, în 2024, abandonaseră sistemul de învățământ, însă experții estimează că valoarea reală a pierderilor economice este semnificativ mai mare, dacă sunt incluși și elevii încă prezenți în școli, dar afectați de diverse forme de dependență. Studiul oferă o imagine detaliată asupra costurilor directe și indirecte ale adicțiilor, care includ cheltuieli medicale, intervenții sociale, pierderi de productivitate și efecte pe termen lung asupra economiei și societății.
Pentru a ilustra amploarea fenomenului, autorii subliniază că suma de 1,35 miliarde de euro ar putea acoperi construcția a 48 de bazine olimpice de înot sau factura la gaze pentru peste 6 milioane de gospodării, adică aproximativ 69% din totalul gospodăriilor din România. În spatele acestor cifre se află însă un risc social și demografic major, într-un context în care țara pierde anual circa 200.000 de persoane, echivalentul populației municipiului Brașov.
„România are nevoie de un cadru strategic național coerent și aplicat, centrat pe prevenție, sprijin și management proporțional al riscurilor, susținut de cooperare interinstituțională și continuitate operațională. Dacă prevalența comportamentelor adictive nu este diminuată, costurile vor crește de la an la an, pe măsură ce efectele educaționale și de sănătate se cumulează și se traduc în cheltuieli recurente și productivitate mai mică la nivel de cohortă. Combaterea adicțiilor devine o condiție pentru competitivitatea economică și securitatea demografică a țării, care reclamă un răspuns național integrat și bazat pe dovezi. În fața acestor date, răspunsurile exclusiv punitive s-au dovedit insuficiente: deși regimurile sancționatorii s-au înăsprit în ultimii ani în zone punctuale, consumul și expunerea adolescentină rămân ridicate, iar noi riscuri sintetice (substanțe puternice, combinații, potențare digitală) apar rapid în Europa”, avertizează prof. univ. dr. Mihaela Mosora, mamă a 4 copii, ca o concluzie a datelor relevate de cercetarea realizată de către ASE.
Efectele adicțiilor asupra tinerilor contribuie la deteriorarea capitalului uman
Cercetarea ASE evidențiază faptul că comportamentele adictive ale minorilor sunt asociate, în fiecare an, cu aproximativ 55.000 de cazuri medicale, 49.000 de cazuri din zona justiției și ordinii publice, 41.000 de cazuri de asistență socială, 191.000 de evenimente educaționale și 90.000 de cazuri de pierdere a productivității parentale. Toate aceste elemente conturează un risc macroeconomic real, manifestat prin scăderea productivității muncii, reducerea participării pe piața forței de muncă și presiuni crescute asupra sistemelor publice de sănătate, educație și asistență socială.
De asemenea, efectele adicțiilor asupra tinerilor contribuie la deteriorarea capitalului uman, amplificând riscurile demografice precum mortalitatea prematură și scăderea natalității, cu impact direct asupra sustenabilității economice naționale.
Evenimentul de prezentare a studiului a reunit oficiali guvernamentali și academici, precum prof. univ. dr. Mihaela Mosora (ASE, Facultatea de Administrarea Afacerilor), prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima (Prorector ASE, Cercetare și Inovare), conf. univ. dr. Emilia Gogu (ASE, Cibernetică), Rareș-Petru Achiriloaie, președinte al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, Diana Pungă, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, precum și Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.
„Avem nevoie de ajutor! Noi, părinții, avem nevoie de sprijinul, competența și viziunea tuturor instituțiilor abilitate pentru siguranța și viitorul copiilor noștri în ceea ce privește dependențele și sănătatea fizică și emoțională a copiilor noștri. Frica noastră, a părinților, demonstrată zi de zi, dar și în studii, s-a întâlnit cu know-how-ul altor mame, reunite în Asociația Famiilor Numeroase și am ajuns împreună să arătăm, cu ajutorul cercetătorilor de la Academia de Studii Economice din București, că și statului ar trebui să-i fie frică. Pentru că, așa cum se vede în rezultatele studiului prezentat azi, temerile noastre se traduc în costuri uriașe pentru stat. Impactul adicțiilor se pare că se numără atât în cazuri și în povești de viață care, desigur, reprezintă perspectiva emoțională a problemei, dar și în cifre, în cheltuieli uriașe pentru stat. Adicțiile COSTĂ în toate sensurile pe care le are acest cuvânt, dar aceste costuri pot fi prevenite coordonat și integrat”, subliniază Laura Cosoi, fondatoarea Asociației Eu te iubesc și mamă a 4 fetițe, hotărâtă să ducă în acțiune și concret nevoia părinților pentru o hartă oficială de intervenție în cazul adicțiilor la minorii din România.
Toți participanții au subliniat necesitatea unei strategii naționale integrate
Toți participanții au subliniat necesitatea unei strategii naționale integrate, axate pe prevenție, educație și sprijin interinstituțional, care să abordeze coerent fenomenul dependențelor în rândul minorilor. Cercetătorii au avertizat că, în lipsa unei intervenții coordonate, costurile economice și sociale vor crește constant, iar efectele vor afecta generații întregi.
Potrivit concluziilor Academiei de Studii Economice, reducerea prevalenței comportamentelor adictive reprezintă o condiție esențială pentru competitivitatea economică și securitatea demografică a României. Specialiștii atrag atenția că măsurile punitive aplicate până în prezent s-au dovedit insuficiente, în condițiile în care consumul și expunerea adolescenților rămân ridicate, iar noi riscuri sintetice apar tot mai des, inclusiv prin influența mediului digital.
„Acest studiu arată limpede că adicțiile la minori nu sunt doar o dramă individuală, ci o pierdere anuală colectivă de peste 1,3 miliarde de euro pentru România. Dacă vrem o generație pregătită pentru viitor, prevenirea trebuie să înceapă în familie și să fie susținută de comunitate. Felicit echipa de cercetare și organizatorii pentru efortul exemplar de a pune date solide pe masa decidenților. A venit momentul să tratăm adicțiile ca pe o urgență națională”, a declarat Rareș-Petru Achiriloaie, președintele cu rang de secretar de stat al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.
În cadrul evenimentului au participat și reprezentanți ai Ministerului Sănătății
În cadrul evenimentului au participat și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Ministerului Educației și ai Ministerului Muncii, precum și numeroase personalități publice – între care Adela Popescu, Radu Vâlcan, Adelina Pestrițu, Irina Fodor, Daciana Sârbu, Andreea Berecleanu, Elvira Deatcu și Aylin Cadâr – care au susținut importanța implicării societății civile în protejarea sănătății emoționale și fizice a copiilor.
Fondatoarea Asociației „Eu te iubesc”, Laura Cosoi, a evidențiat că părinții au nevoie de sprijinul și competența instituțiilor statului pentru a asigura siguranța copiilor. În urma cercetării realizate împreună cu ASE, aceasta a subliniat că temerile părinților se reflectă direct în costuri uriașe pentru stat, ceea ce impune crearea unei hărți oficiale de intervenție în problema adicțiilor la minori.
Administrația Prezidențială, prin consilierul de stat Diana Pungă, a transmis sprijinul instituțional pentru mobilizarea actorilor statului în vederea creării unui traseu oficial de acțiune împotriva adicțiilor, subliniind importanța cooperării între sistemul educațional, sănătate și societatea civilă.
Totodată, Rareș-Petru Achiriloaie, președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, a arătat că adicțiile minorilor reprezintă nu doar o problemă individuală, ci o pierdere colectivă de peste 1,3 miliarde de euro anual, insistând asupra nevoii de a trata această situație ca pe o urgență națională.
