Economia României se află sub presiune din partea agențiilor internaționale de rating, care analizează posibilitatea scăderii ratingului de țară. Într-o declarație recentă, Dragoș Anastasiu, consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan, a tras un semnal de alarmă în privința riscurilor economice majore care planează asupra României. Anastasiu a explicat care sunt pașii concreți necesari pentru a evita intrarea în categoria „junk”.
Dragoș Anastasiu: România, tot mai aproape de retrogradare financiară
Dragoș Anastasiu a explicat că situația actuală a economiei românești este una critică. Consilierul prezidențial a atras atenția că România riscă să fie încadrată în categoria „junk” de către agențiile internaționale de rating, în lipsa unor măsuri fiscale concrete. O asemenea decizie ar afecta grav capacitatea țării de a obține finanțări avantajoase.
În prezent, investitorii străini sunt deja sceptici în privința angajamentelor asumate de autorități. Anastasiu a subliniat că acest deficit de încredere s-a accentuat din cauza promisiunilor repetate care nu au fost respectate.
Dacă România nu reușește să corecteze rapid această percepție negativă, consecințele economice ar putea fi severe.
„Avem niște finanțatori, începând cu UE și toți ceilalți care finanțează acest deficit. Noi trebuie să ne împrumutăm și ne îndreptăm încet, încet spre 3% din PIB plătind dobânzi. Acești finanțatori și-au cam pierdut răbdarea cu noi, pentru că de ani de zile le spunem că n-o să mai fim răi și că o să cheltuim cât ne permitem. (…)
O consecință va fi recesiunea. Pentru că dacă ăștia care ne finanțează spun «bă, băieți, voi cam exagerați și nu vă țineți de cuvânt și nici măcar acum nu vă țineți de cuvânt», atunci suntem în «junk» și lucrurile nu arată bine deloc. Noi trebuie să evităm asta cu orice preț”, spune el pentru Digi24.
Calendar clar stabilit de partenerii internaționali
În intervenția sa, Anastasiu a menționat că România are obligația de a prezenta un pachet de reformă fiscală până pe 20 iunie. Ulterior, măsurile adoptate trebuie să fie validate prin Parlament până pe 20 iulie. Respectarea acestor termene este esențială pentru evitarea unui scenariu economic negativ.
Consilierul prezidențial a precizat că Uniunea Europeană, împreună cu ceilalți finanțatori, așteaptă măsuri clare, asumate de autoritățile române. Anastasiu a avertizat că România nu mai dispune de timp pentru întârzieri sau negocieri prelungite. Totodată, a subliniat necesitatea ca viitorul Guvern să acționeze ferm și rapid.
„Ne ducem la finanțatori, începând cu UE. Aici avem un calendar. Pe data de 20 iunie trebuie să prezentăm un pachet – reformă fiscală. Dacă nu chiar reformă, măcar măsuri fiscale. Și pe data de 20 iulie trebuie să fi fost trecut prin Parlament”, menționează Anastasiu.
Soluțiile propuse: creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor
Printre soluțiile analizate se află și majorarea taxelor, măsură considerată inevitabilă pentru echilibrarea bugetului. Anastasiu a explicat că finanțatorii internaționali cer măsuri „up front”, care să producă rapid venituri suplimentare. Deși impopulară, această variantă ar putea fi decisivă pentru evitarea retrogradării.
„Acești experți care se uită la noi ne spun «trebuie să veniți cu niște măsuri», pe care ei le cheamă «up front». Înseamnă să creștem taxele. E singura măsură care aduce repede niște bani la buget, chiar dacă este periculoasă și nimeni nu și-o dorește. Nimeni nu e nebun să își dorească mărire de taxe. Ăsta este contextul în care ne aflăm. Suntem cu spatele la zid, n-avem timp și noi n-avem guvern”, mai spune consilierul.
Consilierul a precizat că există aproximativ 100 de măsuri discutate tehnic între partidele politice. Din aceste propuneri, viitorul Executiv va trebui să selecteze cele mai potrivite soluții pentru reducerea deficitului.
România trebuie să scadă anul acesta cheltuielile cu 35 de miliarde de lei, iar anul viitor cu aproximativ 60 de miliarde de lei.
„Probabil că sunt vreo 100 de măsuri care sunt trecute într-un tabel și care s-au discutat tehnic între partide. Măsurile pot forma un meniu, din care guvernul viitor, în frunte cu prim-ministrul pe care îl așteptăm, să-și aleagă din meniu ca să ajungă la ținta care ni s-a dat nouă și care este clară. Anul ăsta să reducem 35 de miliarde de RON și anul viitor vreo 60 de miliarde de RON față de cât am bugetat noi la începutul anului”, afirmă Anastasiu.
