România, pe ultimul loc în UE în ceea ce privește digitalizarea
În contextul evoluției tehnologice rapide din Uniunea Europeană, România se află încă în partea de jos a clasamentului privind nivelul de digitalizare. Studiile arată că o aliniere la media UE în acest domeniu ar putea aduce țării noastre un impuls semnificativ în economie, cu o creștere anuală a PIB-ului estimată la circa 3%, adică aproximativ 11 miliarde de euro.
Deși România dispune deja de fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) — cu jumătate de miliard de euro alocați pentru dezvoltarea infrastructurii cloud guvernamentale — și are o bază solidă în inginerie și IT, progresul este limitat de modul în care este gestionată digitalizarea la nivel instituțional.
Cea mai mare problemă este coordonarea instituțională
Provocarea majoră este fragmentarea responsabilităților între instituții, care adesea duc la lipsa comunicării eficiente și la investiții inutile sau repetitive. Pentru a schimba această situație, este imperativă o reformă legislativă care să ofere un cadru clar și unitar pentru guvernarea electronică și protecția datelor personale.
Guvernul și-a propus ca până în 2027 să reducă decalajul față de media europeană în ceea ce privește „deceniul digital”, iar pentru aceasta urmărește implementarea unor măsuri ambițioase: înființarea unei firme să poată fi finalizată și pusă în funcțiune în doar o zi, extinderea serviciilor de telemedicină și digitalizarea completă a jumătate din serviciile publice.
Mai mult, se estimează că în următorii doi ani productivitatea companiilor mici și mijlocii (IMM-uri) care adoptă digitalizarea va crește cu 15%, jumătate dintre angajații din administrația publică vor dobândi competențe digitale de bază, iar peste cinci milioane de cetățeni vor beneficia de identitate digitală, facilitând accesul la diverse servicii online.
Cum construiește Uniunea Europeană un ecosistem tehnologic?
Uniunea Europeană încearcă să transforme provocările într-o oportunitate colectivă de progres. De la locurile de muncă la educație, de la combaterea schimbărilor climatice la consolidarea economiei, digitalizarea devine coloana vertebrală a dezvoltării durabile și a inovării în Europa.
Cu un volum estimat de 1,5 trilioane de euro anual generat din date, UE își recunoaște potențialul digital enorm. Dar dincolo de valoarea brută a acestui „aur digital”, miza reală este modul în care aceste date pot fi utilizate pentru a sprijini decizii mai bune, pentru a automatiza procese complexe și pentru a inova în sectoare esențiale ale societății.
Tehnologiile digitale vin cu beneficii semnificative: potențial de creare a locurilor de muncă, modernizarea educației, stimularea competitivității, dar și un rol crucial în tranziția verde. Totuși, ele aduc și noi riscuri. Pandemia de COVID-19 a dezvăluit în mod brutal realitatea: nu toți cetățenii sau regiunile au același acces la instrumentele digitale, ceea ce accentuează inegalitățile existente.
Pentru a depăși aceste provocări și a asigura o tranziție echitabilă, UE a lansat programul „Calea către deceniul digital”, o strategie ambițioasă care stabilește obiective clare până în 2030. Aceasta se bazează pe patru piloni fundamentali: competențe digitale, digitalizarea mediului de afaceri, infrastructuri sigure și sustenabile, și servicii publice digitale eficiente, scrie Consiliul European.
