România, inclusă în planul european pentru trenuri de mare viteză. Călătoriile spre Budapesta și Sofia ar deveni mult mai rapide

Călătoria cu trenul între București și Budapesta ar putea deveni mult mai rapidă în următorii ani, odată cu dezvoltarea unei rețele europene de mare viteză. Parlamentul European a adoptat marți, 20 octombrie, un raport prin care solicită accelerarea investițiilor feroviare, astfel încât capitalele Uniunii Europene să fie conectate până în 2040. Proiectul ar presupune trenuri care să circule cu cel puțin 250 km/h și investiții de sute de miliarde de euro.

Bucureștiul ar urma să fie conectat prin trenuri de mare viteză cu Budapesta și Sofia

Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, un raport care susține accelerarea dezvoltării unei rețele feroviare de mare viteză între capitalele statelor membre.

Documentul continuă strategia prezentată de Comisia Europeană în noiembrie 2025 și stabilește anul 2040 drept termen pentru realizarea conexiunilor.

Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism a Parlamentului European, a explicat că proiectul presupune construirea unei infrastructuri moderne, care să permită circulația trenurilor cu viteze de minimum 250 km/h.

„Aici vorbim de un tren care trebuie să aibă minimum 250 km/h pe o rețea modernă de cale ferată. Asta înseamnă că trebuie să unim Bucureștiul cu Budapesta, cu Sofia. Câștigăm pe timpul de deplasare de la București la Budapesta peste 6 ore, ceea ce este fantastic. Toate aceste lucruri trebuie să fie finalizate până în 2040”, a declarat Gheorghe Falcă.

În prezent, călătoria cu trenul între București și Budapesta durează aproximativ 15 ore. Dezvoltarea unei legături feroviare de mare viteză ar putea reduce semnificativ acest interval.

România a realizat studiul de traseu pentru legăturile cu Budapesta și Sofia

Potrivit lui Gheorghe Falcă, România a finalizat deja studiul de traseu pentru viitoarele conexiuni feroviare de mare viteză către Budapesta și Sofia.

Parlamentul European solicită statelor membre să accelereze pregătirea studiilor necesare realizării rețelei, inclusiv a celor finanțate din bugetele naționale.

Eurodeputatul a amintit și de acordul de parteneriat semnat la Bruxelles, în urmă cu aproximativ trei săptămâni, de România, Bulgaria și Grecia.

Documentul vizează realizarea unor studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și include perspectiva construirii a trei noi poduri peste Dunăre.

Falcă a atras însă atenția asupra întârzierilor înregistrate de România în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv în cazul liniilor pentru viteze medii.

„Eu sper ca România să trateze cu responsabilitate, pentru că puțină lume știe, Spania este țara cu cei mai mulți kilometri de tren de mare viteză, și vorbim de ordinul miilor de kilometri, iar România nu are astăzi tren de viteză medie și vrem să ajungem la tren de mare viteză. Asta înseamnă mare responsabilitate, dar și o creștere fantastică a economiei, o creștere a competitivității pentru țara noastră”, a afirmat Gheorghe Falcă.

În opinia sa, autoritățile române trebuie să acorde prioritate studiilor de prefezabilitate și fezabilitate, pentru a putea accesa finanțările europene destinate acestor proiecte.

Călătoriile cu trenul de la Paris sau Madrid la București ar putea dura sub 24 de ore

Eurodeputatul PSD Ștefan Mușoiu, membru al Comisiei pentru transport și turism și raportor din umbră pentru acest dosar, consideră că dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză poate contribui la reducerea diferențelor de infrastructură dintre Europa de Est și Europa de Vest.

Acesta și-a exprimat dorința ca, în viitor, călătoriile feroviare între marile capitale europene și București să poată fi realizate într-un interval mult mai scurt.

„Obiectivul meu ca europarlamentar este ca o călătorie de la Paris sau Madrid spre București să se facă sub 24 de ore. Este un obiectiv de lungă durată, iar acest dosar poate contribui la atingerea acestui obiectiv”, a declarat Ștefan Mușoiu.

Eurodeputatul a subliniat că dezvoltarea infrastructurii trebuie însoțită și de măsuri care să facă biletele de tren mai accesibile.

Potrivit acestuia, prețurile ridicate practicate în prezent pentru călătoriile cu trenurile de mare viteză pot limita accesul unei părți a populației la acest tip de transport.

Mușoiu a cerut și un tratament fiscal echitabil între transportul feroviar și cel aerian, având în vedere diferențele de fiscalitate care influențează costurile pentru pasageri.

Investițiile necesare în infrastructura feroviară europeană ar putea ajunge la 350 de miliarde de euro

Realizarea rețelei europene de trenuri de mare viteză ar necesita investiții estimate la aproximativ 340-350 de miliarde de euro până în 2040, potrivit cifrelor prezentate de Ștefan Mușoiu.

Fondurile ar urma să susțină dezvoltarea infrastructurii necesare conectării capitalelor și îmbunătățirii transportului feroviar între statele membre.

Eurodeputatul a evidențiat și importanța economică a sectorului feroviar european, care generează anual venituri de aproximativ 45 de miliarde de euro și asigură două milioane de locuri de muncă.

Raportul adoptat de Parlamentul European solicită accelerarea proiectelor și a studiilor necesare, însă realizarea efectivă a noilor legături feroviare depinde de pregătirea investițiilor și de implementarea acestora de către statele membre.