Bogdan Ivan avertizează că România e pe locul 4 în UE la prețul energiei, din cauza întârzierii investițiilor
România ocupă în prezent locul patru în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ridicate prețuri la energia electrică, o poziție alarmantă ce reflectă disfuncționalități majore în piața energetică internă. Situația a devenit și mai acută începând cu 1 iulie, odată cu liberalizarea completă a pieței, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„Suntem în locul 4 la nivel european în rândul țărilor cu cel mai mare preț la energie”, a declarat Ivan vineri, într-o intervenție la Digi24.
Bogdan Ivan a punctat că poziția României este cu atât mai paradoxală cu cât țara are un potențial energetic considerabil, insuficient valorificat.
„Suntem pe locul 4 la nivel european, în condițiile în care România e pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din toată Uniunea Europeană și suntem aproape de a fi 100% independenți. Doi, suntem într-o etapă în care noi putem, prin investiții țintite, care în estimările pe care le-am făcut, în următorul an și jumătate pot să ducă peste 1.500 de megawați în sistemul energetic național, putem să scădem prețul la energia electrică”, a adăugat ministrul.
Ivan a atras atenția că România deține în acest moment „cele mai mari prețuri din regiunea de Est”, o realitate ce afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea industriei.
Cauzele exploziei prețurilor sunt liberalizarea, șantajul energetic și lipsa investițiilor
În explicațiile oferite, ministrul Energiei a identificat o combinație de factori care au dus la scumpirile actuale.
„Cum am ajuns aici? E un cumul de factori. O dată, anul 2020-2021 cu acea liberalizare. Doi, șantajul energetic al Rusiei. Trei, faptul că investițiile în capacitatea de producție a energiei s-au lăsat oarecum așteptate și abia acum în ultima perioadă au început să vină efectiv investiții directe care pentru a ajunge la maturitate au nevoie de 3, 4 sau chiar 5 ani”, a explicat Ivan.
Ministrul consideră că este esențială intervenția statului pentru a limita efectele negative ale speculațiilor de pe piața de energie.
„Acum suntem în situația în care trebuie să vedem și mecanisme clare de piață prin care evităm situații speculative”, a avertizat acesta.
România se află astfel într-un punct critic: cu resurse semnificative și potențial de independență energetică, dar cu o piață dezechilibrată și cu consumatori sufocați de tarife record. Viitorul prețurilor va depinde, în mare măsură, de viteza și eficiența implementării proiectelor energetice și de măsurile de reglementare adoptate la nivel național și european.
