România devine nod strategic în rețeaua energetică europeană prin Gazoductul Tuzla–Podișor
Proiectul strategic demarat de România pentru preluarea gazelor naturale din Marea Neagră – gazoductul Tuzla–Podișor – este finalizat în proporție de 99,95% și urmează să fie recepționat în luna iulie, potrivit declarațiilor făcute de Ion Sterian, directorul general al Transgaz, în cadrul „Black Sea and Balkans Security Forum”. Conducta de 310 kilometri reprezintă una dintre cele mai importante investiții energetice ale României, evaluată la aproximativ 500 de milioane de euro.
O infrastructură cu miză strategică
Înainte ca exploatările de gaze din perimetrul Neptun Deep să intre în producție – estimat pentru 2027 –, gazoductul va fi utilizat pentru facilitarea tranzitului gazelor provenite din terminalele LNG din Turcia și Grecia, dar și din Azerbaidjan. Aceste volume vor fi transportate spre Europa Centrală, consolidând poziția României ca hub regional în rețeaua energetică europeană.
„Potențialul Mării Negre, și nu mă refer numai pe partea ce ține de România, e fantastic. Noi suntem cu Neptun Deep, noi, Transgazul, am finalizat în proporție de 99,95%. Luna viitoare și mai sunt câteva zile, finalizăm gazoductul, un gazoduct de 310 kilometri, o valoare a investiției de circa 500 de milioane de euro.
Undeva la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie, și după ce finalizăm recepția, va fi o ceremonie, o festivitate care va marca finalizarea și punerea în funcțiune a acestui gazoduct, mult mai devreme față de gazele din Marea Neagră”, a precizat șeful Transgaz.
Este vorba despre conducta Isaccea – Șendreni – Siliștea – Butimanu – București, construită în urmă cu peste patru decenii, care va intra în reparații și reclasificare, pentru a crește presiunea de lucru la 50 de atmosfere.
Neptun Deep- sursă majoră, dar insuficientă
Deși Neptun Deep – operat de consorțiul OMV Petrom și Romgaz – va aduce cantități importante de gaze începând cu 2027, acestea nu vor acoperi complet necesarul național. Estimările indică un deficit de 4-5 miliarde de metri cubi anual, ceea ce face ca diversificarea surselor de aprovizionare și extinderea infrastructurii să rămână priorități strategice.
„Peste trei, patru ani de zile necesarul de consum, inclusiv cu gazele din offshore din Neptun Deep, va fi necesar în plus patru, cinci miliarde de metri cubi de gaze. Pe de o parte, guvernele care au fost și sunt cu programul Anghel Saligny, din ultimii doi, trei ani de zile, vedeți în sinteza presei, că se construiesc foarte multe rețele de distribuție, unități administrativ terioriale care se racordează la rețeaua de transport gaze, noi suntem pe partea cealaltă cu extinderea sistemului de transport gaze și undeva va fi o acoperire în următorii trei, patru ani de peste 80% din totalul populației care să beneficieze de sursa de gaze”, a explicat șeful Transgaz.
România, un pilon al securității energetice în regiune
Într-un context geopolitic instabil și marcat de reevaluarea dependenței energetice a Europei față de Rusia, România își consolidează poziția de coridor energetic alternativ.
În paralel, Transgaz pregătește lansarea unei licitații pentru un produs de capacitate cu tarif unitar și discount de 25%, care să faciliteze transportul de gaze lichefiate din Grecia direct în Ucraina, prin România. Această inițiativă are potențialul de a întări colaborarea regională și de a susține stabilitatea energetică în Europa de Est.
„Sunt discuții, l-am însoțit pe domnul ministru Burduja (Sebastian Burduja, ministrul Energiei – n.r.), un excelent diplomat, nu numai pe partea de energie, unde am mers împreună la reuniunea pe Coridorul Sudic din Azerbaidjan și după aceea la Instanbul, la o altă conferință, și întâlniri și bilaterale și veți vedea ce se va întâmpla cu România în acest sens.
Că toate drumurile care duc, hai să luăm cu ghilimele de rigoare, care duc la Roma, vor trece prin România, pe aici, pentru că noi am construit și am avut o strategie și o viziune strategică de-a lungul ultimilor 10 ani și să văd rezultatele. Asta nu a făcut să ducă decât la creșterea securității energetice a României și a țărilor din centrul, estul Europei și Balcani”, a declarat directorul general Transgaz.
Finalizarea gazoductului Tuzla–Podișor nu marchează doar un succes tehnic, ci și o etapă-cheie în planul României de a-și afirma rolul în noua arhitectură energetică a Europei.
