Inițiativa de la Cernavodă consolidează poziția României pe harta energetică a Europei și aduce o contribuție esențială la dezvoltarea tehnologiilor nucleare sustenabile.
La Cernavodă, tehnologie românească
Instalația de detritiere CTRF este bazată pe o tehnologie inovatoare românească, creată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice (ICSI) din Râmnicu Vâlcea. Aceasta va permite extragerea tritiului – un izotop radioactiv al hidrogenului – din apa grea utilizată în reactoarele CANDU de la Unitățile 1 și 2 ale centralei. Scopul principal al instalației este reducerea concentrației de tritiu, un pas esențial pentru protejarea mediului și creșterea eficienței operaționale.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că această realizare demonstrează potențialul României de a deveni un lider în domeniul energiei curate.
O viziune strategică ce valorifică resursele naționale
El a subliniat importanța colaborării dintre cercetarea românească și partenerii internaționali, menționând că proiectul de la Cernavodă reflectă o viziune strategică ce valorifică resursele naționale. Burduja a evidențiat faptul că tritiul obținut poate fi utilizat ca sursă de combustibil în viitoarele reactoare de fuziune nucleară, precum ITER.
La rândul său, Whang Joo-ho, președintele și directorul general al KHNP, a accentuat importanța colaborării strânse cu Nuclearelectrica. El a comparat turnarea primului beton cu fundamentul unei construcții solide și a exprimat încrederea că această fundație va susține cu succes întreaga instalație. Reprezentantul KHNP și-a reafirmat angajamentul față de parteneriatul cu partea română și finalizarea cu succes a proiectului.
Consolidând rolul României în industria nucleară globală
Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a caracterizat momentul ca fiind esențial în tranziția României către o energie durabilă. El a subliniat că instalația nu doar contribuie la protecția mediului, ci și consolidează rolul României în industria nucleară globală. Ghiță a lăudat colaborarea cu KHNP ca exemplu de parteneriat internațional eficient în domeniul energiei.
Proiectul CTRF are o durată estimată de execuție de 50 de luni și este susținut de un împrumut de 145 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții.
Mai avem și tritiu
Pe lângă impactul ecologic pozitiv, proiectul va permite reutilizarea apei grele, reducând astfel costurile și consumul de resurse. Tritiul recuperat va fi stocat în siguranță și va putea fi utilizat în aplicații energetice viitoare.
Această investiție strategică poziționează România ca un actor-cheie în viitorul energiei nucleare în Europa și ca un posibil furnizor regional de tritiu pentru tehnologii de fuziune nucleară.
