În peisajul european, rolul IMM-urilor din România este unul minor, dacă avem în vedere ultimul loc în UE28 la densitatea de IMM-uri active și locul 17 în ceea ce privește contribuția la valoarea adăugată creată de IMM-uri. Totuși, IMM-urile din România se remarcă printr-o pondere bună a numărului de angajați care le plasează pe locul 8 din UE28.

„Fundația Post-Privatizare continuă să promoveze mediul antreprenorial românesc, iar studiul de față reprezintă o confruntare necesară cu cifrele care îl caracterizează. Vedem o instabilitate a mediului de afaceri și o disparitate între regiuni care au efecte adverse asupra întregului. Educația antreprenorială prin programe publice și private joacă un rol esențial în stimularea inițiativei antreprenoriale și în mitigarea șanselor de eșec a afacerilor, mai ales în condițiile în care numărul de noi înmatriculări rămâne redus în urma crizei”, a spus Péter Barta, CEO Fundația Post-Privatizare.

Pentru 2015 se prefigurează o consolidare a rezultatelor pozitive din ultimii ani, la nivelul IMMurilor din Uniunea Europeană, în special prin creșterea valorii adăugate cu 3,4% în 2015 și un spor de peste 600.000 al numărului de locuri de muncă.

După o perioadă îndelungată de instabilitate și pierderi de performanță se estimează reluarea creșterii consecutive în 2014 și în 2015 pentru IMM-urile din România. Indicatorii caracteristici pot avea ritmuri mai înalte decât media europeană, cu 7,8% pentru valoarea adăugată și 2,8% în ceea privește numărul locurilor de muncă din IMM.

Particularități ale sectorului IMM din România

Ponderea microîntreprinderilor din România în totalul de IMM-uri este de 88%, mai mică decât media de 92% din UE28, în timp ce clasa de întreprinderi mici este mai consistentă decât în UE, respectiv 10,4% față de 6,4%.

Ca domeniu de activitate, Comerțul rămâne preponderent pentru IMM-urile din România cu un procent de aproape 40% din numărul total de firme, în timp ce media din UE este 28%.

În contextul noilor politici pentru relansarea industriei europene se evidențiază un alt aspect pozitiv în structura sectorială, România având mai multe IMM-uri în Industria prelucrătoare, ponderea acestora depășind valoarea medie din UE28 (respectiv o pondere de 11,9% față de media de 9,6% în UE). De asemenea, România este printre puținele țări europene cu realizări notabile în ceea ce privește depășirea valorilor precriză la indicatorii producției industriale în general și a doua în Europa (după Cehia) la ponderea Industriei în crearea valorii adăugate.

Cele aproape 51.000 de IMM-uri active în Industrie, având o pondere de 9% în numărul total de firme, contribuie la valoarea adăugată totală în proporție de 24,5%.  

Instabilitatea startup-urilor românești

Mediul de afaceri continuă să fie instabil, prin numărul tot mai scăzut de noi inițiative antreprenoriale înregistrate, concomitent cu exitul altor agenți economici din piață. Înmatriculările de startup-uri au scăzut cu 19,6% în primele 10 luni din 2014 față de anul precedent. Numărul anual de înmatriculări de noi afaceri s-a diminuat constant de la vârful din 2008, de 144.239, cu o ușoară revenire în 2011, până la 124.816 de noi firme înmatriculate în 2013.

Numărul scăzut de noi înmatriculări înseamnă un număr mai redus de locuri de muncă. În Uniunea Europeană, 85% din numărul de locuri de muncă create post-criză au fost asigurate de startup-uri.

Anul 2014 semnalează reorientarea antreprenorilor români înspre IT și învățământ în detrimentul agriculturii. Dintre sectoarele nefinanciare, cele mai populare sectoare de activitate pentru startup-urile românești în 2014 au fost învățământul, cu 18,8% mai multe înmatriculări, informație și comunicații, cu 8,94%, și comerțul cu ridicata și amănuntul, cu 5,38%.

Regiunea unde s-au înmatriculat cele mai multe firme în 2014 a fost zona municipiului București, cu 11.648 de înmatriculări. Pe locul doi se situează Cluj, cu 4.074, și Bihor, cu 3.468 de înmatriculări.

Cele mai slabe zone în materie de inițiativă antreprenorială din România sunt Covasna cu 552 de înmatriculări și Ialomița cu 674 de înmatriculări.

Programele de educație antreprenorială continuă să fie una dintre soluțiile pentru stimularea inițiativei antreprenoriale în rândul tinerilor și echiparea potențialilor antreprenori cu cunoștințele necesare pentru a valorifica potențialul inovator și creativ pe care îl au afacerile la început de drum.

Te-ar putea interesa și: