România, cea mai scumpă piață de energie din regiune. Miercuri am importat de aproape 1.500 de MW

România este astăzi cea mai scumpă piață a energiei din regiune prețul ajungând la 41,88 euro pe MWh pe platforma spot. Țara noastră a importat miercuri dimineață aproape 1.500 de MW de electricitate.

România importă circa 1.500 de MW de electricitate miercuri dimineaţa, fiind, în acelaşi timp, cea mai scumpă piaţă de energie din regiune, potrivit datelor Transelectrica şi OPCOM, analizate de Agerpres.

Astfel, la ora 9:50, consumul naţional de energie electrică era de 7.785 MW, producţia – 6.316 MW, diferenţa de 1.468 MW reprezentând importuri.

Principala sursă de producere a energie era cea hidro – 38%, urmată de nuclear – 22%, cărbune – 18%, hidrocarburi – 9%, eolian – 6%, fotovoltaic – 5%, biomasă – 1%.

De altfel, România este miercuri cea mai scumpă piaţă de energie din regiune, cu un preţ de 41,88 euro pe MWh pe platforma spot (Piaţa pentru Ziua Următoare).

Spre comparaţie, în Ungaria energia cu livrare miercuri costă 40,68 euro pe MWh, iar în Slovacia şi Cehia – 37,49 euro pe MWh.

Cererea de energie se va reduce cu 5% în 2020 la nivel mondial

Cererea de energie se va reduce anul acesta cu 5% şi emisiile de CO2 cu 7%, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, care va avea efecte de durată şi va modifica tendinţele pentru următorul deceniu.

Acestea sunt principalele estimări ale Agenţiei Internaţionale a Energiee (IEA), care, în raportul său anual privind perspectivele, publicat marţi, prezintă patru scenarii diferite în contextul multelor incertitudini legate de recuperare şi al posibilităţii de a fi elaborate politici pentru accelerarea tranziţiei energetice, relatează agenţia EFE.

În scenariul cel mai apropiat pentru 2020, an în care investiţiile în sectorul energetic se vor prăbuşi cu 18%, IEA estimează că la nivel global consumul de petrol va scădea cu 8%, cel de cărbune cu 7% şi cel de gaze naturale cu 3%, în timp ce energia regenerabilă va înregistra un uşor avans.

Contribuţia mai mică a combustibililor fosili va reduce emisiile de dioxid de carbon (CO2), care vor reveni la nivelul din urmă cu un deceniu, deşi poluarea nu va scădea în aceeaşi măsură în cazul metanului, un alt gaz cu efect de seră.

Dacă înainte de pandemie agenţia estima o creştere a cererii de energie de 12% în perioada 2019-2030, acum a revizuit în scădere acest procent, la 9%, în cazul în care economia globală va reveni în 2021 la nivelul de dinaintea crizei, şi la 4% dacă acest lucru nu se va întâmpla până în 2023.