România, cea mai mare inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană

România, cea mai mare inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană
Publicat de Valentin Vioreanu la 24 decembrie 2017, 16:10

România înregistra, în 2015, cea mai mare inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană (UE), fiind urmată de Lituania şi Bulgaria, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea Agerpres.

‘În România, inegalitatea veniturilor este superioară mediei pe ansamblul Uniunii Europeane. În anul 2015, cei mai bogaţi 20% dintre cetăţenii Uniunii Europene au realizat venituri de 5 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Cele mai mici ecarturi între veniturile persoanelor bogate şi cele sărace s-au înregistrat în Cehia şi Slovacia (3,5 fiecare), Slovenia şi Finlanda (3,6 fiecare), Belgia şi Olanda (3,8 fiecare), iar cele mai mari în România (8,3), Lituania (7,5), Bulgaria (7,1), Spania (6,9), Grecia şi Letonia (6,5 fiecare)’, informează INS.

Statele care au valori reduse ale indicelui inegalităţii veniturilor prezintă şi rate de sărăcie mult inferioare mediei europene.

Potrivit publicaţiei INS, anul trecut, persoanele din gospodăriile considerate bogate au obţinut venituri de 7,2 ori mai mari decât cele din gospodăriile sărace.

‘În anul 2016, persoanele din gospodăriile considerate bogate au obţinut un volum total de venituri de 7,2 ori mai mare decât persoanele din gospodăriile considerate sărace. Indicele inegalităţii veniturilor a avut o creştere accelerată până în anul 2015, când a atins şi maximul perioadei (8,3%), însă în 2016 a scăzut la valoarea atinsă şi în 2014. Cum era de aşteptat, inegalitate mai mare a veniturilor băneşti disponibile se înregistrează la persoanele cu vârsta sub 65 de ani, faţă de cele cu vârsta peste 65 de ani care sunt dependente numai de venituri din transferuri sociale’, se arată în document.

Conform sursei citate, în anul 2016, deficitul median relativ a fost de 36,2%, adică se poate spune că persoanele sărace au avut în medie un venit bănesc disponibil care a reprezentat 63,8% din valoarea pragului de sărăcie stabilit pentru acest an.

‘Pe ansamblu, deficitul median relativ este mai crescut la bărbaţi decât la femei, ceea ce înseamnă că persoanele sărace de sex feminin se situează la o distanţă relativ mai mică faţă de pragul de sărăcie. În anul 2016, această diferenţă s-a accentuat cu 2,6 puncte procentuale (37,6% la masculin faţă de 34,8% la feminin). Deficitul median relativ de venituri cu care se confruntă populaţia săracă a avut un trend crescător din 2013 până în 2015 (de la 33,6% până la 38,2%), în 2016 scăzând uşor la 36,2%’, precizează INS.

Deficitul median relativ este un indicator de profunzime a sărăciei, care semnifică ‘distanţa’ la care se află venitul unei persoane sărace până la nivelul pragului, de la care persoana ar înceta să mai fie considerată săracă, calculat ca procent din pragul de sărăcie. AGERPRES

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Arhiva
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.