Cota unică ca motor al dezvoltării
Într-o economie globală instabilă și într-un context regional din ce în ce mai competitiv, România se află în fața unei decizii strategice fundamentale: menținerea cotei unice de impozitare sau trecerea la un sistem progresiv, este de părere Fundația Romanian Business Leaders.
Experiența ultimelor două decenii arată clar că predictibilitatea fiscală și simplitatea sistemului nu sunt doar principii abstracte, ci adevărate instrumente de creștere economică și atragere a investițiilor.
Cota unică, introdusă în 2005, nu a fost doar o reformă tehnică, ci un simbol al angajamentului statului față de mediul de afaceri și contribuabili. Alegerea acum este simplă, dar esențială: continuăm pe drumul dovedit al succesului sau riscam să transformăm România într-un laborator fiscal cu rezultate incertă?
Datele economice nu lasă loc de interpretări. Investițiile străine directe au cunoscut o creștere spectaculoasă după 2005: de la o medie de 2,6 miliarde de euro anual între 2000-2004, s-a ajuns la peste 7,5 miliarde de euro anual în perioada 2005-2008. Această infuzie de capital a adus tehnologie, management modern și sute de mii de locuri de muncă bine plătite, integrând România în lanțurile valorice globale.
Simplitatea cotei unice a stimulat, de asemenea, antreprenoriatul: numărul companiilor active a crescut cu 153%, de la 455.000 în 2004 la peste 1.152.000 în 2022. Mai mult, formalizarea economiei și reducerea muncii la negru au dus la creșterea încasărilor fiscale, demonstrând că o cotă mai mică, aplicată unei baze largi, poate genera venituri superioare pentru buget.
Demontarea miturilor despre impozitarea progresivă
Argumentele publice pentru trecerea la impozit progresiv ignoră efectele economice reale și riscurile sistemice:
-
„Echitatea socială” nu trebuie confundată cu penalizarea succesului. Dreptatea reală înseamnă oportunități egale și crearea unui mediu în care toți cetățenii pot prospera, nu redistribuirea agresivă a veniturilor celor performanți.
-
Creșterea veniturilor bugetare nu este garantată. Ratele mari de impozitare generează evaziune fiscală, migrarea profesioniștilor către forme juridice avantajoase și accelerarea exodului specialiștilor în sectoarele strategice precum IT, sănătate și inginerie.
Analiza istorică confirmă aceste realități: sub sistemul progresiv (2000-2004), veniturile din impozitul pe venit au variat între 2,7% și 3,5% din PIB. După introducerea cotei unice de 16%, încasările au crescut până la 3,7% din PIB în 2015-2016, evidențiind că simplitatea și predictibilitatea stimulează conformarea fiscală.
Care este, de fapt, problema reală?
Nivelul cotelor nu este principalul obstacol. România se confruntă cu deficite majore în colectarea TVA și cu ineficiențe administrative sistemice. Introducerea unui sistem complex într-un aparat fiscal deja sub-performant ar amplifica haosul și nu ar rezolva problema structurală.
Soluția strategică include trei piloni interconectați:
-
Menținerea cotei unice pentru stabilitate și predictibilitate.
-
Modernizarea radicală a ANAF prin digitalizare completă (e-Factura, SAF-T, e-Transport, case de marcat interconectate) și utilizarea datelor pentru combaterea evaziunii.
-
Disciplină în cheltuirea banului public, prin bugetare pe performanță și reformarea companiilor de stat ineficiente.
România nu își mai permite experimente fiscale riscante. Este nevoie de un pact național pentru stabilitate fiscală, bazat pe politici economice testate și predictibile. Numai printr-un dialog constructiv și un angajament real pentru consolidarea bugetului putem asigura un viitor prosper, cu oportunități reale pentru fiecare cetățean, spune Romanian Business Leaders.
