România ar trebui să scape de deficitul excesiv până în 2024, cel mai târziu

Începând cu 2020, România, spre deosebire de alte state membre, face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE), situaţia acesteia urmând a fi reevaluată în primăvara anului curent. Procedura a fost iniţiată în luna aprilie a anului 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019, ca urmare a unei politici fiscale expansioniste.

Conform planului de convergenţă pe 2021, prezentat de guvernul României, politica fiscal-bugetară pe termen mediu este orientată către reducerea graduală a deficitului bugetar şi a celui structural fără a pune în pericol perspectivele redresării economice. Bugetul aprobat pentru anul 2021 cu un nivel al deficitului bugetar de 8% din PIB (în termeni ESA) asigură o ajustare de 1,2 puncte procentuale faţă de 2020. Pe termen mediu este estimată o reducere semnificativă a deficitului bugetar de aproximativ 6,3 puncte procentuale până în 2024, în condiţiile unei diminuări semnificative a cheltuielilor bugetare ca procent în PIB şi a unei creşteri uşoare a veniturilor bugetare.

De asemenea, traiectoria de consolidare fiscală este reflectată şi în termeni structurali începând cu acest an când este estimată o valoare a deficitului structural la 7,6% din PIB, urmând ca în anul 2024 acest indicator să coboare la 3,6% din PIB, ceea ce generează o ajustare de aproximativ 4 puncte procentuale pe termen mediu.

Recomandarea Comisiei Europene

În schimb, în recomandarea formulată miercuri de Comisia Europeană, “România ar trebui să ţintească pe un deficit guvernamental de 8% din PIB în 2021, 6,2% din PIB în 2022, 4,4% din PIB în 2023 şi 2,9% din PIB în 2024, ceea ce corespunde cu o ajustare structurală anuală de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% din PIB în 2022, 1,7% din PIB în 2023 şi 1,5% din PIB în 2024”.

De asemenea, executivul comunitar susţine că România ar trebui să implementeze în totalitate măsurile adoptate deja pentru 2021. În plus, ar trebui să implementeze măsuri suplimentare care sunt necesare pentru a-şi putea corecta deficitul excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecţie sustenabilă, într-o manieră care să nu prejudicieze creşterea economică, iar orice câştig ar trebui utilizat pentru reducerea deficitului guvernamental, subliniază Bruxelles.

Comisia recomandă introducerea unui termen limită pentru 15 octombrie 2021 până la care România să ia măsuri şi să comunice care este strategia pe care o are în vedere pentru atingerea ţintelor. “Ulterior, România ar trebui să comunice progresele realizate în implementarea acestei recomandări cel puţin odată la şase luni, până când deficitul excesiv a fost corectat”, se arată în documentul publicat pe pagina de Internet a Comisiei Europene.

Sursă foto: Dreamstime