România a pierdut cea mai iubită cântăreață de muzică populară. Niciodată nu va fi uitată de români

România a pierdut cea mai iubită cântăreață de muzică populară. Niciodată nu va fi uitată de români

SURSA FOTO: Pexels

Publicat de Leonard Bădilă la 3 aprilie 2025, 08:00

Astăzi, 3 aprilie, se împlinesc 28 ani de la dispariția uneia dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică populară din Banat, Mariana Drăghicescu, cunoscută sub numele de „Privighetoarea Banatului”.

Născută pe 18 septembrie 1952 în satul Bogâltin, comuna Cornereva, județul Caraș-Severin, Mariana Drăghicescu și-a dedicat viața promovării folclorului românesc, impresionând publicul prin sensibilitatea interpretării sale.

Mariana Drăghicescu a fost apreciată de numeroși specialiști ai folclorului românesc

Mariana Drăghicescu a debutat în mișcarea artistică de amatori, activând ca solistă la Casa de Cultură din Băile Herculane. Ulterior, a devenit artistă profesionistă, fiind angajată la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș. După câțiva ani, s-a alăturat Ansamblului profesionist „Banatul” din Timișoara, colaborând și cu alte ansambluri de prestigiu, precum „Doina Timișului” și diverse orchestre de muzică populară din țară.

Talentul său a fost apreciat de numeroși specialiști ai folclorului românesc, printre care Ionel Budișteanu, Gheorghe Zamfir, George Vancu, Gelu Stan și Lucia Boleanțu. Fiecare apariție scenică a Marianei Drăghicescu era un eveniment memorabil, datorită interpretării sale autentice, căldurii emoționale transmise și costumelor populare deosebite, confecționate cu grijă de bunica și sora sa, Icoana.

Din păcate, destinul i-a fost curmat prea devreme, în anul 1997, la vârsta de doar 45 de ani, lăsând un gol imens în lumea muzicii populare. Pentru a-i onora memoria, în 1998 a fost înființată Asociația Culturală „Mariana Drăghicescu”, care organizează anual un festival-concurs la Timișoara, iar din 2009, un eveniment similar are loc și la Cornereva-Bogâltin, localitatea sa natală.

Debutul său înregistrat a fost cu doina „Duce-m-aș și m-aș tot duce/La măicuța mea la cruce”, în 1972, la Radio Timișoara. Cântecul a devenit rapid un șlagăr, fiind solicitat în numeroase emisiuni de muzică populară. Cu toate acestea, versul care conținea cuvântul „cruce” a determinat cenzura să interzică temporar melodia. În ciuda acestui incident, artista a continuat să înregistreze numeroase piese la posturile de radio din Timișoara și București.

Moștenirea ei artistică continuă să inspire și astăzi iubitorii muzicii populare românești

Casa de discuri „Electrecord” a sesizat popularitatea Marianei Drăghicescu și a produs un număr impresionant de materiale discografice. A lansat nouă discuri și două casete audio, totalizând 76 de piese, majoritatea fiind albume solo, dar și câteva producții colective. După trecerea sa în neființă, au fost lansate două CD-uri care includ alte 29 de cântece din repertoriul său.

Printre cele mai cunoscute titluri ale albumelor sale se numără „Mamă cu inimă bună”, „Jos în vale la livezi”, „Cernă, Cernă apă lină”, „Cântă inimă și spune”, „Cine-o zis la cântec frate”, „Mândră-i hora satului” și „Câte stele-s în Banat”.

„Mariana Drăghicescu rămâne, prin cântecele ei, una dintre cele mai valoroase interprete de muzică populară din țară. A fost o solistă extraordinară, exemplu pentru toți cei care îi urmează în această vocație, cu un simț deosebit în a-și alege repertoriul”, a firma Gelu Stan despre ea.

Moștenirea artistică a Marianei Drăghicescu continuă să inspire și astăzi iubitorii muzicii populare românești, iar festivalurile organizate în cinstea sa mențin vie amintirea uneia dintre cele mai remarcabile voci ale Banatului.

Informații articol
Publicat în: Stil de viață
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.