Economistul Adrian Negrescu a explicat într-o postare realizată pe Facebook că măsurile de plafonare, indiferent de domeniul în care sunt aplicate, au un impact extrem de nociv, iar piața de energie este un exemplu relevant.
Adrian Negrescu avertizează asupra efectelor nocive ale plafonărilor
După eliminarea mecanismului de protecție, prețurile din acest sector au înregistrat creșteri semnificative, ceea ce, în opinia sa, demonstrează că intervenția directă a autorităților a distorsionat funcționarea normală a pieței.
Negrescu subliniază că, în loc să permită concurența liberă între operatori prin oferte competitive, autoritățile au intervenit prin măsuri rigide, generând scumpiri artificiale la producători. În acest context, el își exprimă speranța ca guvernanții să renunțe și la plafonările privind adaosul comercial, măsuri care, în viziunea sa, creează dezechilibre și confuzie în comerțul din România.
Economistul face referire și la așa-numitul „efect waterbed”
Economistul face referire și la așa-numitul „efect waterbed”, sugerând că experiența arată cum limitarea artificială a prețurilor poate duce la efecte secundare nedorite pe piață.
„Plafonarile, de orice natura, sunt extrem de toxice pentru economie. Iar cel mai bun exemplu il reprezinta piata de energie, acolo unde preturile au explodat dupa eliminarea mecanismului de ,,protectie”. In loc sa lasi piata sa se autoregleze, jucatorii sa concureze intre ei cu oferte, ai intervenit cu bocancii si ai provocat scumpiri artificiale la producatori. Sper ca guvernantii sa elimine si plafonarile la adaos comercial care nu fac altceva decat sa bulverseze comertul romanesc. Va mai aduceti aminte de efectul de ,,waterbed'”?”, a scris acesta într-o postare realizată pe Facebook.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Economia României se confruntă cu riscuri majore
Raportul asupra inflației publicat în august 2025 de Banca Națională arată că economia țării traversează o perioadă de vulnerabilitate. Potrivit documentului, evoluția modestă a economiilor din zona euro, principalul partener comercial al țării, limitează perspectivele de creștere.
De asemenea, măsurile de consolidare fiscală vor afecta direct cererea internă și vor frâna activitatea economică. Proiecțiile indică o creștere a inflației în trimestrul al treilea, urmată de o scădere graduală spre finalul anului.
Amintim că raportul a fost aprobat de Consiliul de administrație al BNR pe 8 august, pe baza datelor disponibile până la 29 iulie 2025. Analiza atrage atenția că, după stagnarea din primul trimestru și o redresare modestă în al doilea, economia ar putea înregistra o deteriorare mai amplă în a doua jumătate a anului.
„Economia internă rămâne expusă unor riscuri semnificative, în special în condiţiile unei creşteri economice modeste în zona euro, principalul partener comercial al României. Deşi acordul recent dintre SUA şi UE a redus parţial incertitudinile comerciale, noile niveluri tarifare consfinţite sunt mai ridicate decât cele în vigoare în urmă cu câteva luni şi pot accelera reconfigurarea lanţurilor valorice globale”, arată raportul.
