În contextul tensionat actual, Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, a explicat că există patru surse principale de dovezi privind crimele de război comise de armata rusă la Bucea, respectiv:

  • – informaţii de pe frontal de luptă colectate de Statele Unite ale Americii şi aliaţii săi europeni;
  • – eforturile militare întreprinse de armata ucraineană;
  • – materialele obţinute de organizaţiile internaţionale, inclusiv ONU, precum fotografii și interviuri cu civilii ucraineni;
  • – fotografiile presei internaţionale independente;

Conform spuselor sale, procurorul ar putea afirma că Vladimir Putin şi cercul său de aliați politici au comis crime de război ordonând direct un atac ilegal sau au ştiut că se comit crime de război, fără să le prevină, relatează agenția de presă Reuters.

Oare o să fie pedepsit Putin de Curtea Penală Internaţională? Philippe Sands: Există un risc real ca Putin să scape

Deși așa ceva este greu de demonstrat în mod izolat, dacă afirmațiile respective se potrivesc unui model constatat pe larg în Ucraina, devin convingătoare.

„Trebuie de dovedit că au ştiut sau că ar fi putut şti sau ar fi trebuit să ştie. Există un risc real ca în trei ani să ajungi cu procesele doar împotriva reprezentanţilor de nivel mediu, iar principalii responsabili pentru această grozăvie – Putin, Lavrov, ministrul Apărării, oamenii din serviciile de informaţii, militarii şi finanţatorii care oferă sprijin – să scape”, a spus Philippe Sands, profesor la University College London, potrivit Associated Press.

Philippe Sands a explicat că deși Guvernul de la Kiev nu a semnat Statului de la Roma al Curții Penale Internaționale, Ucraina a aprobat o anchetă care se referă la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia.

În prezent, Curtea Penală Internațională poate emite mandate de arestare dacă procurorii europeni demonstrează că există „temeiuri rezonabile” cu privire la crimele de război ale armatei ruse. Însă sunt șanse mici ca Rusia să coopereze în acest dosar penal, iar CPI nu poate judeca în absenţa sa.

SUA ezită să intervină în criza ucraineană

De asemenea, ezitarea Statelor Unite ale Americii de a se alătura instanţei judecătorește este incomodă din punct de vedere diplomatic şi probabil ar putea genera acuzaţii de „ipocrizie occidentală”.

„Deşi nu sunt semnatare, totuşi Statele Unite au reuşit în trecut să colaboreze cu CPI în alte contexte. Dar există o varietate de motive pentru care s-ar putea lua în considerare locuri alternative. Ce înseamnă ”locuri alternative”? ONU pare un punct de plecare evident.

Dar există o problemă cu trecerea prin Consiliul de Securitate al ONU deoarece Rusia este membru permanent. Este greu de imaginat că nu vor încerca să-şi exercite dreptul de veto pentru a bloca ceva”, a afirmat Jake Sullivan, luni, 4 aprilie.

Reamintim că CPI, primul tribunal permanent pentru crime de război, defineşte crimele de război drept „încălcări grave” ale Convenţiilor de la Geneva, un drept umanitar care trebuie respectat într-o confruntare militară.