Restanțele la creditele mari au crescut cu peste 100 mil. euro în noiembrie
Restanţele la creditele mai mari de 20.000 de lei acordate de bănci clienţilor au crescut, în noiembrie faţă de octombrie 2014, cu 480 de milioane echivalent lei (circa 100 milioane euro) şi au ajuns la 32,591 miliarde echivalent lei, potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR, publicate luni.
Aceste restanţe, pe care le centralizează Centrala Riscului de Credit, reprezentau în noiembrie 12,27% din totalul sumelor datorate de clienţi băncilor.
Din suma totală a restanţelor, 74,62%, respectiv 24,321 miliarde de lei, sunt credite neplătite de peste 90 de zile, în scădere de la 24,645 miliarde de lei în octombrie 2014.
În cazul persoanelor fizice, restanţele la bănci au scăzut uşor în noiembrie 2014 faţă de luna anterioară cu 86 de milioane de lei (0,22%), până la 6,169 miliarde de lei, reprezentând aproape 7% din totalul sumelor datorate.
Pe ultimele 12 luni, sumele restante înregistrate de populaţie au fost, însă, în scădere, cu 648 de milioane de lei (4,7%), de la 305 miliarde de lei în decembrie 2013, la 6,169 miliarde de lei în noiembrie 2014.
Peste 80,5% din totalul sumelor restante ale persoanelor fizice, în noiembrie 2014, reprezentau întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.
Pe de altă parte, numărul de restanţieri persoane fizice a scăzut în ultimul an, de la 182.773 de persoane în decembrie 2013 la 178.187 în noiembrie 2014 (2,5%), dar a crescut în ultima lună, cu 2.717 persoane, de la 175.470 câţi erau în octombrie 2014.
În total, numărul clienţilor cu restanţe la bănci s-a redus atât în ultimul an, de la 230.556 de persoane în decembrie 2013 la 223.418 în noiembrie 2014 (3,1%), dar a crescut uşor faţă de luna precedentă, când au fost 220.082 de restanţieri.
Numărul interogărilor la centrala Riscului de Credit a scăzut de la 179.935, în octombrie, la 168.434 o lună mai târziu, dar rămâne peste numărul înregistrat în urmă cu un an, de 131.421.
Sursa: Agerpres
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





