Ce poți face dacă autoritățile locale nu se ocupă de colectarea deșeurilor?
Ce poți face dacă autoritățile locale nu se ocupă de colectarea deșeurilor? Gestionarea deșeurilor la nivel local nu reprezintă doar o problemă de confort urban sau de aspect estetic, ci o chestiune esențială ce ține de sănătatea publică, protecția mediului, respectul față de cetățeni și, mai ales, de responsabilitatea administrativă.
Ce poți face dacă autoritățile locale nu se ocupă de colectarea deșeurilor? Deși colectarea gunoiului este o responsabilitate fundamentală a autorităților locale, în multe localități din România serviciile oferite sunt deficitare: deșeurile sunt ridicate cu întârziere sau selectiv, unele zone sunt pur și simplu neglijate, colectarea se desfășoară haotic ori este complet absentă, iar contractele încheiate sunt uneori dubioase, în timp ce autoritățile responsabile nu reacționează corespunzător. În aceste condiții, ce soluții există când astfel de probleme persistă și instituțiile par să își neglijeze obligațiile?
Potrivit The Legal Badger, în primul rând, este esențial să se înțeleagă că răspunderea pentru colectarea deșeurilor revine autorităților administrației publice locale, în special primăriei și consiliului local, care au rolul de a organiza și supraveghea acest serviciu public. Deși în practică aceste responsabilități pot fi delegate prin contracte firmelor de salubritate, responsabilitatea finală aparține tot autorității care a încheiat aceste acorduri.
Cu alte cuvinte, primăria nu poate să se sustragă obligațiilor sale și să dea vina pe operatorul de salubritate în cazul în care acesta nu-și îndeplinește sarcinile; dimpotrivă, are datoria legală și morală să acționeze rapid și să asigure respectarea condițiilor contractuale.
Cetățenii pot sesiza firma de salubritate
Pentru cetățeanul care se confruntă cu astfel de probleme, primul pas este să sesizeze direct firma de salubritate responsabilă. Dacă răspunsul sau intervenția acesteia întârzie sau lipsește, următoarea etapă este depunerea unei sesizări oficiale către primărie, precizează sursa citată.
Această plângere trebuie să fie redactată în scris și să conțină detalii clare despre problemele întâmpinate: lipsa colectării, frecvența insuficientă a serviciului, necolectarea selectivă a deșeurilor reciclabile, murdărie lăsată în urmă, nerespectarea programului stabilit sau alte situații specifice. De obicei, autoritățile au obligația legală de a răspunde în termenul prevăzut de lege, iar absența unui răspuns poate constitui, la rândul său, un motiv de sancționare.
În cazul în care autoritatea publică locală nu răspunde sau refuză să intervină în termenul legal de 30 de zile, stabilit de Ordonanța nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, acest fapt poate fi considerat un refuz nejustificat de a soluționa cererea. În această situație, cetățeanul are dreptul să se adreseze instanței de contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004. Prin această acțiune, nu se urmărește doar anularea unui act administrativ ilegal, ci și obligarea autorității la emiterea unui act sau la luarea unei măsuri prevăzute de lege.
Cetățenii pot sesiza și instituții specializate
Pe lângă calea judiciară, cetățenii pot sesiza și instituții specializate, precum Garda Națională de Mediu sau Agenția pentru Protecția Mediului. Necolectarea deșeurilor poate avea efecte grave asupra sănătății publice și mediului, iar autoritățile de mediu au competența de a aplica sancțiuni contravenționale atât primăriilor, cât și operatorilor de salubritate care nu respectă obligațiile legale.
Atunci când problema persistă și afectează întreaga comunitate, cetățenii au posibilitatea de a acționa colectiv. Exercitând drepturile constituționale de petiționare și asociere, ei pot iniția o petiție semnată de mai mulți membri ai comunității, pot organiza o întâlnire cu reprezentanții autorităților locale sau pot solicita convocarea unei consultări publice. Odată ce nemulțumirile comunității devin vizibile și exprimate într-un mod coerent, autoritățile sunt, în general, mai dispuse să răspundă și să ia măsuri.
În situațiile cele mai grave, când există suspiciuni că autoritatea locală nu doar că se dovedește ineficientă, ci și că poate fi implicată în fapte cu consecințe juridice, precum deturnarea fondurilor alocate salubrizării, favorizarea unui anumit operator printr-un contract avantajos doar pentru acesta sau lipsa totală de reacție în urma numeroaselor sesizări, aceste fapte pot constitui infracțiuni. În astfel de cazuri, cetățenii au dreptul să sesizeze organele de urmărire penală pentru a declanșa investigații.
Cetățeanul nu este lipsit de mijloace juridice
Este esențial să înțelegem că, indiferent cât de gravă este problema sau cât de pasive sunt autoritățile, cetățeanul dispune de instrumente legale pentru a interveni. Democrația locală nu se rezumă doar la dreptul de a vota o dată la patru ani, ci implică și dreptul și responsabilitatea permanentă de a cere socoteală celor care gestionează resursele publice.
Deșeurile, chiar dacă în discursurile oficiale par adesea un subiect marginal, fac parte integrantă din bunul public care reflectă sănătatea, siguranța, curățenia și nivelul de civilizație al unei comunități.
Astfel, în cazul în care autoritățile locale neglijează obligația de a asigura un serviciu de salubritate corespunzător, cetățeanul nu trebuie să accepte această situație ca pe o inevitabilitate. Dimpotrivă, este nevoie să acționeze informat, organizat și perseverent, utilizând toate mijloacele legale disponibile.
Gunoiul neridicat reprezintă nu doar o problemă concretă, ci și un semnal clar al unei administrații care nu-și respectă îndatoririle. Iar legea oferă soluții în fața acestui semnal, cu condiția să le cunoaștem și să avem curajul să le aplicăm.
