Camioanele de gunoi, surse majore de poluare. Bucureștiul ar putea reduce mii de tone de CO₂ prin modernizarea flotelor
În cadrul Săptămânii Europene a Mobilității, ce a avut loc în aceste zile, atenția publică s-a îndreptat către soluțiile verzi pentru transportul urban – biciclete, autobuze electrice și infrastructură prietenoasă cu mediul. Cu toate acestea, un element esențial al vieții de zi cu zi rămâne în mare parte invizibil în dezbatere: camioanele de gunoi.
Oprire după oprire, tonă după tonă, acestea consumă zilnic sute de litri de motorină și eliberează în aer cantități semnificative de CO₂, contribuind la poluarea urbană. Specialiștii avertizează că trecerea la vehicule verzi ar putea avea un impact imediat asupra calității aerului din orașe.
Motorina din spatele pubelei
Potrivit unei analize Green Report, camioanele de salubritate sunt printre cele mai ineficiente vehicule de pe străzile orașelor.
Opririle la fiecare 20–30 de metri, ridicarea containerelor grele și perioadele lungi de ralanti transformă colectarea deșeurilor într-un proces cu un consum disproporționat de combustibil.
Dacă un camion de transport pe distanțe lungi consumă în medie 0,3–0,4 litri de motorină pe kilometru, o autogunoieră urbană ajunge la 1,26–1,8 litri/km, de aproape cinci ori mai mult. Asta înseamnă emisii de 3,4–5 kg CO₂ pentru fiecare kilometru parcurs.
Pe o rută zilnică de 100 km, rezultatul se apropie de jumătate de tonă de CO₂ eliberată direct în cartiere.
Cifre alarmante, potrivit unui studiu din Italia: 20–26 kg de CO₂ per tonă de deșeu
Un studiu realizat în Italia arată că autogunoierele consumă între 6 și 8 kg de combustibil pentru fiecare tonă colectată, ceea ce se traduce în 20–26 kg de CO₂ per tonă de deșeu.
Ridicarea unei singure tone de gunoi are astfel o amprentă echivalentă cu o zi întreagă de condus prin oraș cu o mașină mică pe benzină.
În cazul Bucureștiului, unde lunar se colectează mii de tone, efectul cumulat este major, dar adesea trecut cu vederea.
Datele raportate la nivelul Bucureștiului
Datele oficiale confirmă dimensiunea problemei. În aprilie 2025, Sectorul 6 a raportat un consum de 2.940 de litri de carburant doar pentru colectarea deșeurilor abandonate, generând peste 7 tone de emisii de CO₂ într-o singură lună.
Sectorul 2 indică un consum suplimentar de 10–20 de tone de combustibil anual pentru curățarea locurilor de depozitare ilegală, iar Sectorul 3 estimează că o autogunoieră mică de 7–7,5 mc consumă aproximativ 800 de litri de motorină pe lună.
Romprest, operatorul de salubritate din Sectorul 1, a raportat un consum mediu de 26.597 de litri pe lună pentru utilajele sale, inclusiv cele destinate deșeurilor din construcții.
Poluare invizibilă, dar cu efecte vizibile asupra sănătății și stresului cetățenilor
Dezbaterea publică se concentrează de multe ori pe costurile financiare, dar experții atrag atenția că impactul sanitar este mult mai grav.
Aceste vehicule circulă în zone dense, la ore de vârf, emițând particule fine și oxizi de azot, substanțe asociate cu boli respiratorii și cardiovasculare.
Zgomotul produs de camioane în orele matinale devine, la rândul său, o sursă de stres pentru locuitori.
Ce soluții avem? Electrificare și rute mai eficiente
Mai multe orașe europene au început să testeze autogunoiere electrice, cu autonomie suficientă pentru traseele urbane și emisii zero la nivel local. Acestea reduc poluarea și zgomotul, fiind aproape silențioase.
Alte variante includ vehicule alimentate cu gaz natural comprimat sau biogaz produs chiar din deșeurile colectate. În paralel, optimizarea rutelor cu software de management al flotei poate reduce cu până la 30% kilometrii parcurși, aducând economii considerabile de combustibil.
Deși fondurile europene pentru mobilitate urbană durabilă ar putea fi folosite pentru reînnoirea flotelor, majoritatea camioanelor din România rămân diesel, vechi și poluante.
Fără o strategie coerentă, colectarea selectivă și reciclarea riscă să piardă beneficiile ecologice, pentru că, așa cum spun specialiștii, „transportăm verdele pe motorină”.
Implementarea unor programe de achiziție de vehicule curate și digitalizarea rutelor ar putea reduce semnificativ amprenta de carbon a sectorului salubrității.
