Alexandru Rogobete anunță reforme majore în sistemul sanitar
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a prezentat recent principalele direcții ale unui pachet legislativ ce vizează reformarea sistemului de sănătate din România, subliniind că modificările urmăresc eficientizarea serviciilor și creșterea rolului medicinii primare.
Potrivit ministrului, unul dintre obiectivele principale este reorientarea pacienților de la spitalizarea continuă către ambulatorii și medicina primară, care vor deveni adevărate centre de prevenție și tratament.
”Pachetul legislativ pentru sănătate reașeză multe componente importante din sistemul de sănătate. Reorientarea pacienților de la spitalizare continuă către medicina primară și ambulatoriile de specialitate.
O altă modificare este regândirea indicatorilor de performanță pentru managerii de spitale și criteriile de ocupare a funcțiilor de șefi de secție, care nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci vor ocupa funcția prin concurs. Este absolut necesar ca șeful secției să fie cadru didactic. Nu se pune problema de a separa rolul universităților de spitale”, spune el.
Vor fi regândiți indicatorii de performanță
În ceea ce privește managementul spitalelor, Alexandru Rogobete a anunțat regândirea indicatorilor de performanță pentru manageri și modificarea criteriilor de ocupare a funcțiilor de șefi de secție.
Aceștia nu vor mai fi numiți direct de universități, ci vor ocupa funcțiile prin concurs, fiind obligatoriu ca șeful secției să fie cadru didactic. Ministrul a precizat că nu se pune problema separării universităților de spitale.
Un alt punct important vizează finanțarea cabinetelor de familie, considerate „stâlpul sistemului de sănătate”.
Până în 2027, 20% din buget va fi alocat pe lista de pacienți, iar 80% în funcție de numărul de servicii raportate și decontate.
Această măsură va genera economii de aproximativ 3,2 miliarde de lei în 2026, bani care vor fi redistribuiți către programele de sănătate.
Ministrul a explicat că aceste economii vor fi vizibile, în principal, prin creșterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate.
Totodată, se va regândi modul de alocare a influențelor salariale, luându-se în calcul numărul de servicii, complexitatea cazurilor și cheltuielile cu personalul. În situațiile în care anvelopa salarială depășește anvelopa serviciilor, va fi aplicat un indicator negativ de alocare a resurselor.
”Modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de familie, care sunt stâlpul sistemului de sănătate. Ne dorim o regândire a procentelor în ce privește modul de finanțare. Până în 2027, 20% din buget pentru lista de pacienți și 80% pe numărul de servicii raportate și decontate. Se va face o economie de 3,2 miliarde de lei pentru 2026, ani care vor fi redistribuiți către programele de sănătate în interiorul bugetului.
Aceste economii le vom regăsi în creșterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate. Există o nemulțumire justificată din partea colegilor cu practică independentă însă anvelopa bugetară nu ne permite să creștem valoarea punctului de plată în ambulatorii”, continuă acesta.
Aproximativ 60% dintre ambulatoriile de specialitate vor avea program extins
În ceea ce privește ambulatoriile de specialitate, aproximativ 60% dintre ele vor avea program extins acolo unde există cerere, însă nu toate specialitățile vor fi afectate. De asemenea, procentul pentru clawback va fi majorat, ceea ce va aduce un venit suplimentar Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNSAS).
Rogobete a subliniat că aceste măsuri urmăresc o alocare mai echitabilă a resurselor și o mai bună organizare a sistemului sanitar, păstrând totodată legătura dintre universități și spitale.
”O altă măsură este modul în care se alocă influențele salariale – direct cu numărul de servicii. Metodologia va ține cont de ponderea cheluielilor de personal, numărul de servicii și complexitatea cazurilor etc. Când anvelopa salarială va fi mai mare decât anvelopa serviciilor va exista un indicator negativ de alocare a resurselor. Pentru ambulatoriile de specialitate ne dorim creșterea programului de lucru acolo unde se poate, circa 60% dintre ele. Nu pentru toate specialitățile, ci pentru cele pentru care există adresabilitate.
Se mărește procentul pentru clawback, ceea ce ava aduce CNSAS un venit suplimentar.”
