Cele mai semnificative pierderi apar în județele Caraș-Severin, cu un minus de 34 de milioane de lei (cea mai mare pierdere din Romsilva și marcată de scandaluri în direcția locală), Tulcea, cu o pierdere de 25,358 milioane de lei, și Maramureș, cu un minus de 15,883 milioane de lei, aflat pe locul patru de la coadă în topul performanței financiare și afectat de scandaluri de corupție și descinderi ale procurorilor.
Reorganizarea Romsilva stârnește revoltă publică
Aradul înregistrează o pierdere de 14,727 milioane de lei, fiind pe locul cinci de la coadă și cunoscut pentru acordarea unui bonus de 100.000 de euro, urmată de reangajarea directorului controversat.
„Diana Buzoianu rasplateste oamenii care risipesc banul public! A fost revizuit proiectul de HG pentru organizare. Ministerul Mediului pregătește o reorganizare Romsilva care sfidează logica, bunul-simț și interesul public”, acuză mai multe voci publice.
Pierderile totale ale acestor direcții depășesc 90 de milioane de lei într-un singur an, iar cu toate acestea, ele urmează să devină centre regionale. Ministerul justifică alegerea prin criteriul „suprafață administrată”, ceea ce înseamnă că dimensiunea teritoriului gestionat primează în fața performanței financiare, competenței și rezultatelor concrete.
Decizia de a oferi conducerea regională unor direcții cu pierderi masive ridică semne de întrebare
În documentele oficiale, reorganizarea este prezentată ca o măsură menită să creeze o administrație eficientă, flexibilă și responsabilă. Totuși, decizia de a oferi conducerea regională unor direcții cu pierderi masive ridică semne de întrebare privind adevăratul sens al acestei eficiențe.
Schimbarea directorilor nu modifică sistemul în profunzime, deoarece colectivele și practicile rămân aceleași, iar mecanismele care au generat pierderile nu sunt desființate.
„Justificarea? Suprafața administrată. Adică, în loc să conteze eficiența, competența și rezultatele, Ministerul Mediului premiază dimensiunea hărții. În Nota de fundamentare, Ministerul scrie negru pe alb că vrea o administrație „eficientă, flexibilă și responsabilă”. Dar ce fel de eficiență înseamnă să dai frâiele regionale exact celor care au pierdut zeci de milioane din banii publici?
Să nu ne amăgim: schimbarea directorilor nu schimbă sistemul. Colectivele rămân aceleași, practicile rămân aceleași, mecanismele care au produs aceste pierderi rămân intacte. Adevărata reformă nu înseamnă recompensarea celor mai slabi, ci destructurarea rețelelor și procedurilor care au dus la dezastru”, susțin criticii.
Reforma Romsilva, compromisă înainte de a începe
Criticii consideră că o adevărată reformă ar trebui să vizeze destructurarea rețelelor și procedurilor care au dus la situația actuală, nu recompensarea celor mai slabe performanțe. Alegerea criteriului „suprafață administrată” este văzută drept o decizie politică ce menține privilegii și interese, în loc să servească protecției pădurilor și eficienței utilizării banului public.
Solicitările venite din spațiul public cer revenirea asupra propunerilor și fundamentarea deciziilor pe criterii clare de performanță financiară, integritate și eficiență, pentru ca reforma Romsilva să nu fie compromisă înainte de a începe.
„Dacă Ministerul Mediului continuă să meargă pe criteriul „suprafață administrată”, reforma Romsilva este moartă înainte să înceapă. Este o decizie politică ce protejează interese și menține privilegii, nu o reformă pentru păduri și pentru contribuabili.
Solicităm public revenirea asupra acestor propuneri și fundamentarea deciziilor pe criterii clare de performanță financiară, integritate și eficiență, nu pe argumente formale care ascund falimentul managerial. ESTE REVOLTATOR! DIANA BUZOIANU, ce facem?”, acuză vocile publice.
