Update:
Ministrul Justiției, despre amenințările cu demisia ale magistraților
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat amenințările formulate de Forumul Judecătorilor cu privire la reforma pensiilor speciale, afirmând că este normal ca magistrații să-și exprime nemulțumirea, atât timp cât o fac într-un cadru de dialog.
El a precizat că propunerile premierului Ilie Bolojan nu reprezintă un proiect de lege, ci doar un punct de plecare pentru discuții.
„Eu sunt pentru poziții responsabile și echilibrate, pentru dialog serios. Este de înțeles că reprezentanții profesionali ai magistraților sunt nemulțumiți dar asta se regăsește, întotdeauna, într-o cheie mai largă la nivelul societății, când anumite demersuri sunt percepute ca fiind restrictive de drepturi, de beneficii”, a explicat Radu Marinescu la B1 TV.
Marinescu a declarat că înțelege reacțiile profesionale din sistem, dar consideră că toate categoriile trebuie să dea dovadă de solidaritate și responsabilitate.
„Evident că există o reacție, adeseori chiar legitimă, a celor vizați și care își spun punctul de vedere. Cât timp rămânem în termenii unui dialog constructiv și a unei încercări de a ajunge la o finalitate pozitivă, este bine”, a mai spus ministrul Justiției.
„Cu siguranță trebuie cerută solidaritate, responsabilitate și coeziune socială pentru toate categoriile… Eu încerc să văd lucrurile într-o cheie a dialogului. Dl prim-ministru are abilitatea să facă niște propuneri. Nu este un proiect de lege, așa este, în înțelesul procedural al acestui termen. Sunt niște propuneri care invită la o discuție asupra acestor repere, dar stabilește și un anumit punct de vedere al dl prim-ministru în cadrul acestor propuneri”, a spus Radu Marinescu.
Știrea inițială:
Guvernul propune modificări privind vârsta de pensionare și pensii plafonate
Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți un proiect de reformă a pensiilor de serviciu pentru magistrați. Printre măsurile anunțate se numără creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani și extinderea vechimii minime necesare la 35 de ani, față de 25 în prezent.
Conform noilor reguli propuse, un magistrat ar putea ieși la pensie la 58 de ani, dacă a lucrat fără întrerupere în sistem, însă cu o penalizare de 2% pentru fiecare an de pensionare anticipată.
De asemenea, Guvernul intenționează să modifice formula de calcul a pensiei. Aceasta nu ar mai putea depăși 70% din ultimul salariu net, comparativ cu actualul plafon de 80% din venitul brut.
Premierul a menționat că în unele state europene se aplică formule bazate pe medii salariale din ultimii ani de activitate și că noua propunere se aliniază practicilor europene, păstrând însă o valoare maximă la nivelul superior al acestora.
AFJR: Peste 1.000 de magistrați se pot retrage imediat
Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis că modificările anunțate de Guvern pot determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați.
Organizația susține că schimbările legislative afectează încrederea legitimată a judecătorilor și procurorilor aflați deja în activitate și că aceste modificări sunt percepute ca o ingerință în independența justiției.
AFJR consideră că Guvernul evită să corecteze un aspect esențial – pensiile deja aflate în plată, care depășesc salariile actuale ale magistraților activi – preferând în schimb să schimbe condițiile pentru generațiile viitoare. În opinia organizației, această abordare subminează previzibilitatea și stabilitatea statutului profesional al magistraților.
Deficit cronic de personal și lipsă de reacție din partea autorităților
AFJR atrage atenția că o mare parte dintre magistrații care aleg să se pensioneze provin din instanțe deja afectate de lipsa acută de personal. Peste 1.000 de posturi vacante nu au fost ocupate, din cauza refuzului de a organiza concursuri, în ciuda solicitărilor repetate ale organizației și a nevoii stringente de cadre în sistem.
Asociația critică lipsa de reacție a autorităților față de disfuncționalitățile legislative generate de legile justiției adoptate în 2022. Acestea au fost promovate în regim de urgență, fără consultarea Comisiei de la Veneția, deși Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ceruse explicit acest aviz. Forumul afirmă că, în loc să repare deficiențele, autoritățile promovează măsuri cu impact direct asupra stabilității sistemului judiciar.
„În ceea ce priveşte propunerile Guvernului din data de 29 iulie pentru modificarea legislaţiei privind pensiile de serviciu din domeniul justiţiei, deşi se impun corecţiile fiscale, în aşa fel încât pensiile aflate în plată, stabilite în acest mod până la 31.12.2023, să nu fie mai mari decât salariul magistraţilor în activitate (cum se întâmplă deja pentru acele pensii stabilite începând cu 01.01.2024), în mod inexplicabil acest lucru nu este abordat, ci se avansează din nou modificarea condiţiilor de vechime minimă ori a condiţiilor de vârstă necesare pensionării pe viitor a magistraţilor, ceea ce reprezintă o afectare a independenţei şi a încrederii legitime a persoanelor în cauză (judecători sau procurori) în exerciţiu la data modificării acestor dispoziţii şi care ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistraţi, în special acei judecători şi procurori care au apărat independenţa justiţiei în ultimii ani, în faţa unor atacuri nemaiîntâlnite”, subliniază Forumul Judecătorilor.
Critici la adresa CSM și avertismente privind efectele sistemice
AFJR afirmă că reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii la regresul legislativ din 2022 au fost insuficiente, ridicând întrebări cu privire la capacitatea reală a CSM de a garanta independența justiției. Organizația susține că instituția ar fi favorizat conformismul și interesele materiale, în detrimentul vocilor critice și al apărării principiilor fundamentale.
„Legile justiţiei, adoptate în anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav în privinţa pilonilor săi, a fundamentelor unei justiţii independente, iar reacţiile Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat întrebări fireşti despre rolul său de garant al independenţei justiţiei, fapt care a erodat încrederea în capacitatea sa de a acţiona în acest sens, alimentând impresia că CSM nu apără în mod egal toţi magistraţii, ci favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice, prioritizând aspectele materiale în defavoarea apărării principiilor”, arată judecătorii.
Judecătorii reamintesc că statutul lor trebuie să fie previzibil și coerent, nu modificat frecvent în funcție de interese electorale sau considerente bugetare. Instabilitatea legislativă, afirmă AFJR, a contribuit la un climat de nesiguranță în sistemul judiciar și a determinat deja plecarea a mii de magistrați în ultimii ani.
