Reformă transporturi. Cele mai importante măsuri

Reformă transporturi. Reformele din sectorul Transporturilor vizează restructurarea companiei Tarom, în conformitate cu planul aprobat de Comisia Europeană. Acest plan prevede eficientizarea activităților companiei, modernizarea flotei de aeronave și diminuarea costurilor operaționale. Măsurile sunt incluse în Programul de Guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR și al Grupului parlamentar al minorităților naționale pentru perioada 2025–2028.

Reformă transporturi. În cadrul aceluiași program, se preconizează reducerea subvențiilor acordate companiilor aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, precum și diminuarea cu 20% a numărului de angajați din aceste entități.

Reforme, reorganizări și comasări în Transporturi

  1. Prioritizarea contracte CNAIR + sistare semnare de noi contracte!!!!!!!;
  2. Calculul corect al personalului. Reducere cu 20% a angajaților;
  3. Plan de reducere a subvențiilor acordate companiilor din subordine!!!!!!;
  4. Reforma ROMATSA RAR, ARR, AACR, TAROM, Aeroportul Otopeni și a celeorlalte companii din subordinea Ministerului.
  5. Consilii de administrație din profesioniști;
  6. Reducere CA-uri, comitete;
  7. Transparență (CCM-uri, cheltuieli, bugete, etc.);
  8. Limitare indemnizații și salarizare;
  9. Indicatori de performanță → demiteri pentru neîndeplinire!!!!;
  10. Reducere subvenții și creșterea eficienței;
  11. Audit active
  12. Sediu fiscal în România pentru companiile din domeniul aerian – condiționat de cadrul legislativ european. Soluții alternative – taxă fixă/bilet outgoin;
  13. Creștere valoare – taxă rovignetă!!!;
  14. Plafonarea pensiilor și salariilor!!;
  15. Testare funcționari și personal de conducere angajat prin contract de mandat;
  16. Revizuire contracte colective de muncă care prevăd drepturi exagerate;
  17. Optimizare funcțională și administrativă la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și a unor instituții aflate în subordine, comasarea entităților cu atribuții convergente sau complementare.
  18. Optimizarea structurii organizaționale. Structură optimă de personal, eliminarea pozițiilor redundante și o alocare eficientă a resurselor umane. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are în subordine sau sub autoritate peste 50 de unități.
  19. Automatizarea proceselor operaționale: implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor, contribuind astfel la reducerea costurilor operaționale, a personalului excedentar și la creșterea rapidității în livrarea serviciilor de transport către cetățeni.
  20. Reforma sistemului de taxare a transportului.
  21. Revizuirea sistemului de acordare a subvențiilor de transport prin: monitorizarea contractelor de servicii publice și trecerea la un sistem axat pe numărul de călători expediați, eficiență și calitate a serviciilor; valorificarea mai eficientă a activelor de transport subutilizate; identificarea unor resurse financiare europene adiționale pentru subvenționarea transportului destinat categoriilor vulnerabile.
  22. Îndeplinirea tuturor condiționalităților aferente jalonului 79 PNRR privind procedurile de guvernanță corporativă (OUG 109).

Acțiuni pentru companii și instituții subordonate

Reformă transporturi. Restructurarea companiei Tarom va fi realizată prin implementarea planului de reorganizare aprobat de Comisia Europeană. Acest proces va include optimizarea operațiunilor, modernizarea flotei de aeronave și reducerea semnificativă a costurilor. Obiectivul principal este readucerea Tarom în poziția de jucător relevant și competitiv pe piața aviației europene și internaționale.

Măsuri pentru accelerarea absorbției fondurilor europene

  1. Sprijinirea transportului feroviar în zonele defavorizate sau izolate, prin facilitarea conexiunii acestora cu polii urbani regionali. Se urmărește combaterea „sărăciei în transporturi” prin accesarea reformelor și investițiilor din Fondul Social pentru Climă – redeschiderea liniilor de cale ferată aflate în conservare, reînnoirea liniilor secundare pentru reducerea timpilor de parcurs și achiziția de material rulant.
  2. Modernizarea Magistralei 4 de metrou, prin înlocuirea flotei actuale cu 12 trenuri noi și implementarea unui sistem de automatizare și siguranță, finanțate din Fondul pentru Modernizare.
  3. Dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică prin instalarea de stații de reîncărcare pe rețeaua rutieră de mare viteză – autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale –, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare.
  4. Sprijinirea inițiativelor din mediul privat pentru instalarea de stații de reîncărcare, prin fonduri alocate din Fondul pentru Modernizare.
  5. Modernizarea infrastructurii energetice din porturi, prin instalarea de stații de reîncărcare/încărcare a bateriilor și extinderea capacității rețelei electrice, cu finanțare prin Fondul pentru Modernizare.
  6. Implementarea unui program de „înverzire” a operațiunilor aeroportuare și portuare, prin înlocuirea utilajelor și echipamentelor cu consum ridicat de energie cu echipamente eficiente, cu emisii zero, susținut financiar din Fondul pentru Modernizare.
  7. Înnoirea flotei de transport rutier și feroviar de marfă, precum și a celei utilizate în transportul de pasageri și mărfuri pe mare și pe căile navigabile interioare, prin achiziția de vehicule cu emisii zero, în cadrul unui program finanțat din Fondul pentru Modernizare.

Infrastructură

  1. Continuarea programului de construire a variantelor ocolitoare. Până în anul 2028, vor fi finalizate noi variante de ocolire menite să scoată traficul greu din localitățile aglomerate, contribuind astfel la fluidizarea circulației și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. Implementarea acestor proiecte se va realiza în mare parte prin descentralizare și prin parteneriate cu autoritățile publice locale.
  2. Dezvoltarea și prioritizarea transportului feroviar metropolitan. În marile aglomerări urbane, unde traficul rutier este intens, trenurile metropolitane devin esențiale. Se vor dezvolta rețele de trenuri suburbane și metropolitane pentru a reduce congestionarea rutieră și a îmbunătăți mobilitatea în zonele periurbane. Proiectele vor facilita legătura eficientă între orașe și suburbii, oferind alternative rapide, accesibile și ecologice. Se va încuraja introducerea de servicii feroviare pe distanțe scurte, la tarife reduse. Beneficiile includ: acces crescut la locurile de muncă, reducerea poluării și a traficului rutier, precum și o mai bună integrare economică a zonelor limitrofe marilor orașe.
  3. Dezvoltarea coridoarelor feroviare rapide și fiabile pentru transportul de marfă. Crearea unor rute feroviare special dedicate transportului de marfă va deveni o prioritate strategică. Aceste coridoare vor permite tranzituri mai rapide, costuri operaționale mai mici și un grad mai mare de predictibilitate, susținând astfel competitivitatea economică a României la nivel regional și european.

Investiții prioritare pentru fiecare sector de transport

  • Rutier:
    • Autostrada A1 Sibiu – Pitești și Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanța și a capitalei la vestul Europei
    • Autostrada de Centură a Bucureștiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
    • Autostrada A7 Ploiești – Pașcani
    • Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureș – Cluj – Oradea,
    • Autostrada A8 Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni
    • Autostrada Timișoara – Moravița
    • Autostrada A4 Sud „Alternativa Techirghiol”
    • Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificația spre Tg. Jiu
    • Drumurile expres Craiova – Pitești, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamț, Focșani – Brăila
    • Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Pitești prin modernizarea drumului național existent (etapa 1) și construirea unui drum expres nou (etapa 2)
  • Feroviar
    • Magistrala Predeal – Brașov – Sighișoara – Simeria – Deva – Arad
    • Magistrala Arad – Timișoara – Caransebeș – Craiova – București
    • Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
    • Magistralele Giurgiu – Videle și Constanța – Mangalia
    • Stabilirea oportunității și elementelor generale de culoar și viteză pentru calea ferată de mare viteză București – Cluj – Budapesta
    • Îmbunătățirea conexiunii feroviare în Portul Constanța
    • Modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu autoritățile locale și îmbunătățirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

  • Material rulant

    • Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive și 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reședință de județ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

  • Metrou

    • Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai

    • Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu

    • Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon

    • Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane și reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

  • Aerian

    • Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internațional Henri Coandă București

    • Dezvoltarea terminalelor cargo

  • Naval

    • FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje și la un tonaj mai ridicat al navelor și barjelor cea mai mare parte a anului

    • Parteneriate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, autoritățile navale și cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.