Razboiul a lovit paradisurile fiscale

Atata timp cat banii circula liber prin lume, fara nici un control si fara nici o intrebare din partea autoritatilor, combaterea terorismului ramane doar o vorba in vant. Or, exact acest lucru se intampla in paradisurile fiscale. Dupa unele estimari, trei sferturi din fluxurile financiare mondiale trec printr-o astfel de zona. Ca exemplu, doar insula Cipru, cu o fiscalitate lejera si confidentialitate asigurata in ceea ce priveste tranzactiile financiare, adaposteste 30.000 de companii off-shore

Atata timp cat banii circula liber prin lume, fara nici un control si fara nici o intrebare din partea autoritatilor, combaterea terorismului ramane doar o vorba in vant. Or, exact acest lucru se intampla in paradisurile fiscale. Dupa unele estimari, trei sferturi din fluxurile financiare mondiale trec printr-o astfel de zona. Ca exemplu, doar insula Cipru, cu o fiscalitate lejera si confidentialitate asigurata in ceea ce priveste tranzactiile financiare, adaposteste 30.000 de companii off-shore.

In principiu, paradisul fiscal este o zona fara taxe sau cu taxe minime. Dar nu numai acest lucru il face atractiv pentru oamenii de afaceri si pentru organizatiile criminale, in aceeasi masura. Important este ca, in general, totul este confidential. Firmele se pot inregistra pe baza unui pasaport, cu cheltuieli minime si, adesea, fara aport la capital. In acest fel, identitatea adevaratilor proprietari este ascunsa pentru totdeauna. De cele mai multe ori, pentru firma inregistrata in paradisul fiscal lucreaza un avocat, care deserveste mai multi clienti, fiecare dintre ei cu sedii in obscure cutii postale. Este usor de inteles, in acest context, de ce zonele off-shore sunt atat de cautate, de catre oameni de afaceri dornici sa-si reduca impozitele sau de catre mafioti dornici sa-si finanteze operatiunile departe de ochii autoritatilor.

Nu este de mirare ca, in discutiile privind combaterea terorismului international, a fost pusa pe tapet ingradirea sau chiar desfiintarea paradisurilor fiscale. Dar, dincolo de ratiunile strategice care stau la baza deciziei ministrilor de finante din Grupul celor 7, se ridica problema implicatiilor economice. Din nou, in cazul Ciprului, trei sferturi din produsul intern brut este dat de servicii, in mare parte servicii bancare desfasurate de filiale off-shore ale unor banci internationale sau ale companiilor de avocatura. La fel, Singapore sau Bahamas asigura un grad maxim de confidentialitate si anonimat pentru firmele inregistrate aici. Pentru astfel de tari, o scoatere la lumina a operatiunilor financiare inseamna, intr-un fel, prabusire economica.

Din nou, efectele nu vor intarzia sa apara si in ceea ce priveste Romania. In ultimii zece ani, aproape 20% din totalul capitalului strain a venit din zone considerate paradisuri fiscale. In total, aproximativ un miliard de dolari. Se adauga aici fondurile straine de investitii constituite in astfel de zone, pentru care sumele se ridica la alte cateva sute de milioane de dolari. Cu alte cuvinte, o inasprire a regulilor aplicate zonelor off-shore poate reduce fluxurile de investitii spre Romania. Pe de alta parte, poate scoate la iveala o multime de bani care apartin oamenilor de afaceri romani, in cazul in care acestia vor fi obligati sa-si repatrieze operatiunile derulate in zone libere de taxe si de control.

Decizia luata sambata trecuta de cele mai puternice tari din lume este, deocamdata, doar un plan de bataie schitat pe hartie. Aplicarea lui ar putea restructura din temelii lumea financiara si comertul international, iar consecintele pot fi dure, nu numai pentru tarile vizate, dar si pentru cele care sustin planul. O mare parte din propriile companii lucreaza tocmai prin paradisuri fiscale.