RĂSTURNARE la nivel european cu privire la bănci

Băncile greceşti îşi vor pregăti acţiunile pentru perioada următoare prin prisma răsturnării pe care o va aduce asupra modului de recapitalizare a sectorului bancar din zona euro decizia summitului european cu privire la susţinerea lui de către Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) şi nu de către bugetele de stat.

Consolidarea băncilor slabe din punct de vedere al capitalurilor prin mecanismele europene de salvare se aşteaptă să "dezlege" mâinile guvernului grec care, în baza legislaţiei în vigoare, ar trebui ca în scurt timp să definitiveze condiţiile de intervenţie a statului în sistemul bancar pentru compensarea pierderilor suferite în urma restructurării datoriei greceşti (PSI).
Dacă decizia liderilor europeni va fi valabilă şi pentru Grecia, competente pentru stabilirea procedurii de recapitalizare vor fi organele comunitare. Ministerul grec de Finanţe va fi degrevat în acest mod de răspunderea de a găsi imediat o soluţie care, pe de o parte, să nu lovească interesele contribuabililor greci care ar fi trebuit să ia pe umerii lor circa 50 de miliarde de euro şi, pe de altă parte, să ofere resorturi suficiente pentru participarea investitorilor particulari la viitoarele emisiuni de noi acţiuni pentru a se evita naţionalizarea sectorului.
Nu este întâmplător faptul că FMI estimează că statul grec nu ar reuşi să primească, în baza celui mai bun scenariu, mai mult de 16 miliarde de euro din vânzarea participării pe care ar obţine-o la băncile greceşti. Într-un astfel de caz, guvernului i s-ar cere să se justifice pentru că a susţinut sectorul financiar în detrimentul finanţelor publice "dăruind bani bancherilor". După decizia summitului şi dacă aceasta va privi şi Grecia, lucru care se aşteaptă să se definitiveze în următoarea perioadă, noul ministru de finanţe Giannis Stournaras va avea după toate probabilităţile o problemă mai puţin de rezolvat.
La nivelul echipelor de conducere ale băncilor prima reacţie a fost pozitivă, dat fiind că troica UE-BCE-FMI, care va lua "jocul asupra sa", în acest caz ar dori să menţină caracterulprivat al băncilor.
Preşedintele Alpha Bank Yannis Costopoulos, vorbind la adunarea generală a acţionarilor băncii, a subliniat necesitatea ca recapitalizarea să se realizeze în aşa fel încât să se asigure stabilitatea şi integritatea sistemului financiar. După cum a precizat el în acest sens "cea mai mare participare posibilă a capitalurilor private este un element indispensabil pentru restabilirea caracterului privat al componenţei acţionariale a băncilor pe viitor".
Potrivit lui Yannis Costopoulos, "iminentele majorări de capital în cadrul băncilor se vor baza pe capitaluri private numai dacă acţionarii privaţi privesc cu încredere relansarea valorilor bursiere pe termen mediu, prin asanarea economiei greceşti şi restabilirea solvabilităţii statului".
Caracteristică a fost şi declaraţia preşedintelui Piraeus Bank Michalis Sallas, pe marginea adunării generale a acţionarilor băncii, vinerea trecută, care a precizat că deciziile cu privire la crearea unei autorităţi de supraveghere a băncilor europene şi cu privire la recapitalizarea băncilor europene direct de la EFSF/ESM "reprezintă două evoluţii foarte bune pentru necesara unificare a sistemului bancar pe Bătrânul Continent".
După cum a spus el, acestea "reprezintă condiţii de bază pentru unificarea pe mai departe a politicii economice în zona euro" şi a adăugat că statele naţionale sunt uşurate semnificativ pentru că nu vor fi împovărate cu o datorie suplimentară în urma acestui proces. "În cazul Greciei, care sperăm să se bucure de acelaşi tratament, suma aceasta ar fi de 40-50 miliarde de euro, ceea ce se traduce în scăderea datoriei cu 20-25% din PIB", a conchis Sallas.
Problema fundamentală rămasă în suspensie cu privire la condiţiile recapitalizării rămâne "ce" va primi în schimb factorul care va consolida băncile greceşti pentru ajutorul pe care îl va acorda. De la început, troica a dorit să se găsească o soluţie pentru ca managementul instituţiilor de creditare să nu treacă la stat, solicitând introducerea unor instrumente fără drept de vot pentru susţinerea lor.
După modificarea legislaţiei de către guvernul Loukas Papadimos, se prevede ca Fondul Elen de Stabilitate Financiară (destinat recapitalizării băncilor n.trad.), prin care vor fi repartizate cele 50 de miliarde de euro către bănci, să dobândească acţiuni ordinare. Însă dacă participarea investitorilor privaţi la iminentele majorări de capital va ajunge la 10%, atunci acţionarii privaţi vor avea dreptul de a stabili conducerea băncilor, în timp ce Fondul Elen de Stabilitate va putea interveni în decizii cu caracter strategic.
Cercuri bancare precizează că prin decizia summitului, dacă aceasta va fi valabilă şi pentru Grecia, s-ar putea facilita atragerea capitalurilor private, însă, pe de altă parte, soarta sistemului bancar grecesc se va afla în mâinile UE, cu tot ceea ce aceasta presupune cu privire la o eventuală degrecizare a lui.
SURSA: Rador