Sprijinul pentru FIDESZ continuă să scadă, însă opoziția este în continuare incapabilă să se consolideze

Tabăra de alegători ai FIDESZ-KDNP (Partidul Popular Creştin Democrat) prezintă o scădere masivă, însă, în concordanţă cu tendințele anterioare, poate fi observat că opoziția este incapabilă să se adreseze alegătorilor dezamăgiți de partidele de guvernământ, rezultă din datele unui sondaj de opinie efectuat de Institutul Medián în luna decembrie, la solicitarea portalului ungar hvg360.

Potrivit sondajului, în rândul întregii populaţii cu drept de vot popularitatea FIDESZ a scăzut cu 16% în ultimele trei trimestre ale anului trecut. Alegătorii care s-au îndepărtat de partidele de guvernământ continuă să întărească rândurile neafiliaţilor, iar opoziţia nu este capabilă să îi atragă pe aceştia în baza sa electorală. Aşadar, puterea partidelor de guvernământ nu este amenințată de nimic şi nici în cazul unei alianţe de opoziție acestea nu ar putea fi înlocuite într-un scrutin care ar avea loc în curând.

Partidele de guvernământ din Ungaria sunt urmate în clasamentul alegătorilor de Coaliţia Demokratică

Procentul independenţilor a crescut însă până la 30%. În rândul alegătorilor care ar merge la urne în mod cert, susţinerea FIDESZ-KDNP este în continuare de 50%, partidele de guvernământ fiind urmate în clasament de Coaliţia Demokratică (DK), cu 12%.

Formaţiuniile Momentum şi Patria Noastră se bucură în prezent de un sprijin de opt procente fiecare în parte, iar partidul satiric „Câinele cu Două Cozi” de şapte procente. Sprijinul partidului Jobbik este de 5%, al Partidului Socialist Ungar (MSZP) şi al formaţiunii Politica Poate Fi Altfel (LMP) de câte doi la sută, iar formaţiunea Dialog are o susţinere doar de unu la sută.

Mişcarea Ungaria Tuturor, condusă de Péter Márki-Zay – care încă nu este oficial un partid – are un sprijin de 3%, iar Partidul Popular al lui Péter Jakab se bucură de un sprijin de 2%, relatează ziarul maghiar Népszava.

Aceste date nu ar trebuie să ne mire în condițiile în care Ungaria și Polonia s-ar putea confrunta cu un val de falimente în 2023, după ce numărul de falimente şi insolvenţe declarate în 2022 a crescut cu până la 30%, potrivit unui raport al Coface. Scuturile guvernamentale legate de bailouturi au expirat anul trecut, iar condiţiile de business s-au dete­rio­rat semnificativ.

Companiile au în­ceput să sufere dramatic de pe urma scumpirii energiei, inflaţiei, efectelor războiului, costurilor ridicate cu forţa de muncă, încetinirea economiilor poloneză şi europeană. Drept urmare, numărul compa­nii­lor care s-au închis în aceste condi­ţii extrem de dificile a atins un maxim record. În întregul an 2022, 2.752 de companii şi-au declarat insolvenţa, în creştere cu 30% faţă de 2021.