În această cursă contra cronometru pentru găsirea de alternative la petrolul și gazul rusesc, ar trebui Europa să pericliteze lupta împotriva schimbărilor climatice, prin încetinirea tranziției la energia alternativă?, se întreabă Haaretz.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a tras un semnal de alarmă, avertizând că „țările ar putea deveni atât preocupate de aprovizionarea cu combustibili fosili, încât să neglijeze sau să limiteze politicile de reducere a consumului de combustibili fosili”.

Ziarul israelian subliniază însă că Israelul se confruntă cu aceeași dilemă energetică ca și restul Occidentului. Anul trecut, în decembrie, ministrul israelian al Energiei, Karin Elharrar, a anunțat că suspendă noi explorări de gaze pentru 2022, pentru a-și concentra eforturile asupra energiilor regenerabile. Dar, având în vedere dinamica complicată a pieței globale a energiei, decizia lui Elharrar s-a izbit de o deconectare serioasă de realitate.

Oamenii vor continua să aibă nevoie de combustibili fosili

Tranziția pe termen lung pe care trebuie să o facă lumea de la combustibilii fosili la sursele regenerabile nu va fi deloc simplă. Înainte ca alternativele aflate acum pe piață să le poată lua pe deplin locul, oamenii vor continua să aibă nevoie de combustibili fosili. Iar gazul rămâne o opțiune mai bună decât petrolul și cărbunele.

Israelul nu va putea furniza suficient gaz pentru a compensa pierderea importurilor rusești

Războiul din Ucraina nu schimbă în mod fundamental această dinamică, însă dă un impuls suplimentar planurilor de energie verde ale Europei. Ceea ce se schimbă este însă modul în care Europa va trebui să obțină combustibilii fosili.

Uniunea Europeană și-a prezentat deja planurile de renunțare la gazul rusesc, sau măcar la o parte din el. UE vrea acum să importe mai mult gaz natural lichefiat (care este mult mai scump).

Războiul din Ucraina și planul Europei au generat în rândul unora un entuziasm nefondat cu privire la exporturile de gaze naturale israeliene. Dar, notează Haaretz, Israelul, chiar și cu toți partenerii săi din Forumul Gazului Est-Mediteranean (FGEM), este un jucător mic. Israelul nu va putea furniza suficient gaz pentru a compensa pierderea importurilor rusești. Grupul unește rivalii regionali ai Turciei, care este blocată într-o dispută acută cu membrii Uniunii Europene Grecia și Cipru, privind drepturile de foraj în regiune.

Nevoia disperată a Europei de aprovizionare cu gaze nu va schimba nimic

Anul trecut, Europa a importat 155 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc, în timp ce zăcământul Leviathan, cel mai mare din Israel, ar putea furniza între 10 și 12 miliarde metri cubi.

Conducta pe care Israelul o plănuiește de ani de zile alături de Grecia, Cipru și Italia, și care ar urma să circule sub apele mediteraneene, s-a confruntat mereu cu obstacole tehnice, financiare și politice enorme, iar anul trecut a pierdut sprijinul Statelor Unite. Nevoia disperată a Europei de aprovizionare cu gaze nu va schimba nimic din toate acestea. Și chiar dacă toate aceste obstacole ar putea fi depășite, va fi nevoie de mulți ani până când va putea fi funcțională o conductă, conchide Haaretz.