Beijingul a început să descarce din datoria guvernamentală americană pentru a-şi sprijini moneda. China foloseşte dolarii încasaţi din vânzarea titlurilor de stat americane pentru a cumpăra yuani, după ce moneda chineză s-a scufundat la minimul ultimilor opt ani din cauza încetinirii celei de-a doua economii ca mărime din lume.

Expunerea uriaşă a Chinei pe datoria SUA a scăzut la 1.120 mld. dolari la sfârşitul lunii octombrie, cel mai scăzut nivel în mai bine de şase ani, conform datelor Departamentului de Trezorerie al SUA. Acum, Japonia deţine 1.130 mld. dolari.

Ambele ţări au descărcat titluri de stat în ultimele luni, dar China a renunţat la mai mult: expunerea sa a scăzut cu 41,3 mld. dolari, în timp ce a Japoniei a scăzut cu numai 4,5 mld. dolari.

Dorinţa Chinei de a împrumuta sume imense de bani guvernului american a atras foarte multă atenţie în ultimii ani. Din septembrie 2008, Departamentul de Trezorerie a clasat China ca cel mai mare creditor străin al SUA, cu excepţia unei singure luni la începutul lui 2015.

Situaţia a creat motive de îngrijorare cu privire la influenţa pe care Beijingul o are asupra SUA. Preşedintele ales Donald Trump a susţinut contrariul, sugerând faptul că oferă SUA putere sporită asupra Chinei.

Experţii americani spun că realitatea este mult mai complicată, argumentând că relaţia bazată pe datorie uneşte şi mai mult primele două economii din lume ca mărime. Ani la rând, China a cheltuit mii de miliarde de yuani pentru a cumpăra titluri de stat americane în încercarea de a opri întărirea monedei sale naţionale. Asta a făcut exporturile chineze mai competitive, dar a ajutat şi la menţinerea dobânzilor din SUA la un nivel mai scăzut decât ar fi fost în caz contrar.

Dar pe măsură ce economia Chinei a încetinit în ultimii ani, sume uriaşe de bani au început să iasă din ţară, punând o presiune descendentă asupra yuanului. Creşterea bruscă a dolarului după victoria lui Trump a mărit presiunea.

Beijingul a vândut o parte din enorma sa rezervă valutară, în mare parte datorie americană, cu scopul de a cumpăra yuani. Vrea să evite repetarea unei creşteri bruşte a monedei care a panicat pieţele în august 2015 şi ianuarie 2016.

Japonia nu este, însă, singurul deţinător major al datoriei SUA. La ultima numărătoare, Rezerva Federală avea circa 2.500 mld. dolari. 

 

Te-ar putea interesa și: