"Cred că rabatul britanic ar trebui să fie pus în discuţie. Banii contribuabililor noştri ar trebui folosiţi în alte scopuri decât pentru a răsplăti atitudini egoiste şi naţionaliste", a declarat Joseph Daul, liderul PPE, făcând referire la decizia Marii Britanii de a bloca schimbarea Tratatului Uniunii Europene pentru a consolida fiscalitatea în UE.

Rabatul britanic presupune o sumă anuală în valoare de 6 miliarde de euro pe care Londra o primeşte de la bugetul UE, concesie câştigată  de fostul prim-ministru britanic, Margaret Thatcher, în 1984, pentru a echilibra suma cu care Marea Britanie contribuia la "cuferele UE", informează EU Observer.

La vremea aceea, cea mai mare parte din bugetul UE era destinat subvenţiilor agricole, iar Marea Britanie, spre deosebire de alte state mai bogate, folosea prea puţin aceste fonduri. În acelaşi timp, contribuţia Marii Britanii era considerată prea ridicată comparativcu nivelul de prosperitate, moment în care Thatcher a avut o replică ce a rămas celebră: "I want my money back" (Îmi vreau banii înapoi).

Dezbaterea privind acordarea acestei sume de bani Marii Britanii precede discuţiile privind bugetul pentru următorul exerciţiu financiar de şapte ani al Uniunii Europene, pe perioada 2014-2021. Pentru prima dată de la fondarea Uniunii, deputaţii europeni au dreptul să decidă asupra bugetului UE.

De altfel, nu este pentru prima dată când rabatul Marii Britanii este pus în discuţie, pe motiv că şi-a pierdut din semnificaţia iniţială şi că datele s-au mai schimbat din anii ’80, cota cheltuielilor agricole scăzând sub 40% din buget.

Dezbaterea din plenul Parlamentului European de marţi a fost dominată de furia multor euro deputaţi vis-a-vis de poziţia Marii Britanii faţă de UE."Nu ne putem lăsa şantajaţi", a spus europarlamentarul german, Martin Schulz, în timp ce liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstaft a spus că "pleci doar în momentul în care eşti sigur că şi alţii te vor urma".

Decizia Marii Britanii de a nu susţine schimbarea tratatului i-a determinat pe ceilalţi 26 de membri să semneze un tratat interguvernamental care urmează să fie semnat în martie. Numai că această variantă este plină de provocări legale şi politice referitoare la modul în care tratatul ar trebui să fie întocmit, ce ar trebui să conţină, implicaţiile sale pentru democraţie şi modul în care ar trebui să fie pus în aplicare.

Te-ar putea interesa și: