Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea fiscală.
Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.
Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi.
Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). În ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor.
“Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalității economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.
