Premieră după destrămarea URSS: Putin readuce trocul comercial în Rusia. Ce înseamnă acordurile secrete cu China

Rusia a revenit la trocul comercial pentru prima dată după destrămarea URSS, pe fondul sancțiunilor și blocajelor bancare cauzate de războiul din Ucraina. În lipsa plăților tradiționale, companiile ruse livrează metale și alte resurse în schimbul echipamentelor importate. Partenerii chinezi au acceptat deja să primească aliaje de aluminiu și oțel ca formă de plată pentru motoare navale. Sistemul reînvie o practică din anii ’90, marcată atunci de inflație și lipsa lichidităților. Mișcarea confirmă presiunea uriașă asupra economiei rusești.

Rusia recurge din nou la troc pentru a menține relațiile comerciale în viață, după ce sancțiunile occidentale și blocajele financiare au paralizat plățile externe. Situația amintește de criza economică post-sovietică, când lipsa banilor a forțat companiile să accepte plata în produse.

Trei decenii mai târziu, Moscova se vede obligată să aplice aceeași strategie. De această dată, principalii parteneri implicați sunt firmele chineze, care deja au început să primească resurse industriale în locul banilor. Modelul ar putea fi extins rapid în mai multe sectoare comerciale.

Reapariția trocului comercial în Rusia

Trocul a reapărut în Rusia ca răspuns la dificultățile majore de decontare generate de conflictul din Ucraina. Cel puțin o companie chineză a confirmat că a acceptat să primească aliaje de aluminiu în loc de plăți convenționale. Practica reînvie o soluție folosită intens după destrămarea Uniunii Sovietice.

După anii 1990, companiile ruse s-au confruntat cu hiperinflație și lipsa banilor lichizi, ceea ce le-a forțat să recurgă la plăți în natură, spun cei de la Reuters.

Acum, contextul este diferit, dar rezultatul este similar: lipsa accesului la piețele financiare obligă Moscova să își regândească relațiile comerciale. Situația demonstrează cât de puternic au fost afectate tranzacțiile internaționale de sancțiuni.

Forumul Kazan și semnalele venite din Asia

La forumul Kazan Expo, care a început luni, reprezentanții companiilor chineze au evidențiat direct aceste probleme. Ei au menționat blocajele de plată, dar și presiunile pentru mutarea producției în Rusia ca principale obstacole.

„Oferim modele inovative de cooperare destinate reducerii riscurilor de decontare”, a spus Xu Xinjing, de la firma Hainan Longpan Oilfield Technology Co. la forumul de la Kazan, adăugând că „oferim un model pentru comerţul de tip barter”.

Compania sa a primit deja materiale rusești utilizate în construcția navală. Acestea au fost oferite ca plată pentru echipamente și motoare.

Detalii despre mecanismul schimburilor

Xu Xinjing a explicat că limitările actuale de plată pot fi transformate în oportunități. Firmele ruse și partenerii lor asiatici au găsit soluția în schimburile directe.

„În condiţiile actuale de plăţi limitate, asta oferă noi oportunităţi pentru companiile din Rusia şi ţările asiatice.

De exemplu, noi furnizăm motoare pentru nave în schimbul unor aliaje speciale de oţel şi aluminiu din Rusia folosite la construcţia de nave”, a precizat Xu Xinjing.

Acest tip de colaborare evită băncile și reduce dependența de sistemele de plăți internaționale. Totuși, el rămâne limitat la industriile unde valoarea produselor poate fi comparată relativ ușor.

Domeniile unde trocul câștigă teren

Surse apropiate discuțiilor au confirmat pentru Reuters că Rusia a propus deja mai multe acorduri de tip barter (troc) cu Beijing. Cele mai vizate domenii sunt metalele și produsele agricole. Motivele sunt clare: stabilirea unui preț echitabil este mai ușoară în aceste sectoare.

Barterul este deja folosit în rândul traderilor de metale, unde materiile prime pot fi schimbate pentru echipamente sau tehnologie.

Agricultura este un alt sector unde acest tip de comerț poate funcționa, în special prin livrările de cereale și îngrășăminte. Extinderea acestor practici depinde de interesul companiilor chineze de a-și diversifica sursele de aprovizionare.

Dependența Moscovei de Beijing

China a devenit principalul partener comercial al Moscovei, după ce Europa a redus drastic legăturile economice cu Rusia. În prezent, Beijingul reprezintă o ancoră vitală pentru exporturile rusești. Totuși, chiar și aceste relații strategice întâmpină obstacole majore.

Întârzierile la plățile către China sau Turcia au început să afecteze companiile și băncile rusești. Instituțiile financiare din aceste state se confruntă cu presiuni suplimentare din partea autorităților europene.

Regulile de verificare strictă întârzie semnificativ tranzacțiile. Rezultatul este o încetinire a comerțului bilateral, în ciuda volumului mare de schimburi.

Rusia se află acum într-o situație paradoxală: are resurse naturale considerabile, dar accesul la lichidități și sisteme bancare este restricționat. Această combinație obligă Moscova să accepte trocul ca soluție pragmatică. Situația evocă haosul de după destrămarea URSS, dar în condiții geopolitice total diferite.