Provocările zonei euro. Pot liderii europeni să le depăşească?

Lunile următoare vor fi decisive pentru a determina dacă liderii europeni pot menţine unitatea zonei euro sau se vor poticni în faţa unor obstacole politice, economice şi financiare.

În Grecia, unde criza a început în urmă cu peste doi ani, guvernul se află într-o cursă contra cronometru pentru a conveni cu băncile asupra unui acord crucial pentru obţinerea unui nou pachet de salvare de 130 miliarde de euro, de la partenerii europeni şi Fondul Monetar Internaţional (FMI ).

Fără acest împrumut, Atena se confruntă cu riscul intrării în incapacitate de plată în luna martie. Numai că discuţiile cu băncile şi fondurile de investiţii, cărora li se cere să accepte pierderi de 50 la sută pe obligaţiunile lor greceşti, durează de câteva săptămâni, ceea ce creşte îndoielile cu privire la capacitatea Atenei de a îndeplini condiţiile acordării împrumutului.

"Riscul unui faliment necontrolat al Greciei este din nou în creştere, cu ameninţarea unei contagiuni în Italia şi în alte ţări", au avertizat economiştii de la Barclays Capital săptămâna trecută.

Lipsa de contribuţie la sporirea resurselor FMI

Un element-cheie al pachetului de salvare stabilit la summit a fost contribuţia de 200 miliarde de euro la FMI, bani care ar putea fi utilizaţi pentru a salvarea Italiei şi, eventual, a Spaniei.

Dar zona euro se luptă să obţină, de la naţiunile din afara blocului, cele 50 de miliarde de euro de care are nevoie pentru a-şi îndeplini obiectivul. Un înalt oficial german a declarat pentru Reuters, sub acoperirea anonimatului, că participarea Marii Britanii, care şi-a declarat indisponibilitatea pentru contribuţie, era absolut crucială.

De altfel, chiar dacă aceste fonduri ar fi asigurate, nici Italia şi nici Spania nu şi-au arătat disponibilitatea de a accepta un ajutor, care ar veni cu o stigmatizare şi o mai mare supraveghere fiscală.

Presiunea alegerilor

În plus, alegerile din Grecia şi Franţa ar putea complica luarea deciziilor la nivel naţional şi să afecteze capacitatea întregii zone euro de a acţiona rapid într-un moment în care presiunea de a stabili termenii acordului încheiat la summitul din decembrie este mare. În Franţa, sondajele sugerează că există o mare şansă ca preşedintele Nicolas Sarkozy că poardă alegerile în favoarea candidatului socialist Francois Hollande.

Deşi Merkel şi Sarkozy au temperamente opuse şi s-au ciocnit frecvent încă de când francezul a preluat puterea în 2007, ambii sunt conservatori, născuţi la doar o jumătate de an diferenţă şi au dezvoltat un parteneriat eficient. În contextul în care Sarkozy riscă să-şi piardă postul de preşedinte, oficialii guvernului de la Berlin spun că sunt acum îngrijoraţi de sfârşitul "Merkozy," cea mai importantă relaţie din Europa, în contextul actualei crizei.

"Nu va mai fi Merkozy. Angela Merkel şi şefa FMI Christine Lagarde vor dicta politica în Europa. Următorul preşedinte Francez, indiferent că e vorba despre Sarkozy sau Hollande, nu va avea multe opţiuni la dispoziţie. Deficitul va trebui redus taxele crescute, iar cheltuielile tăiate", a declarat economistul francez Jacques Delpla, pentru Reuters.

Riscul recesiunii

Luni, Merkel şi Sarkozy se întâlnesc la Berlin pentru a pregăti summit-ul european programat pentru 30 ianuarie şi care este de aşteptat să se concentreze pe eforturile de a stimula creşterea economică.

Aceasta este, probabil, cea mai mare provocare pentru zona euro. După câţiva ani de consolidare fiscală pentru micşorarea datoriilor şi de deficite umflate de criza financiară globală din 2008-2009, zona euro se îndreaptă spre recesiune – un factor care a depreciat moneda euro la minimul ultimelor 16 luni faţă de dolar. Chiar şi centrul de putere economică din zona euro, Germania, este în pericol de recesiune. Grecia intră în cel de-al cincilea an de contracţie, fără nicio speranţă de a-şi plăti datoria masivă.

În acest scenariu negativ, există o doză de optimism, iar aceea este Banca Centrală Europeană, care dă dovadă de o mai mare flexibilitate de când la conducere se află Mario Draghi, spun oficialii zonei euro. Decizia BCE de luna trecută, de a oferi băncilor împrumuturi ieftine pe termen lung, a risipit temerile legate de sectorul financiar şi ar putea sprijini vânzarea de datorii suverane.

"Draghi este mai flexibil decât Trichet şi el va face tot ceea ce este necesar", crede un înalt oficial german.

Marea întrebare este dacă această măsură le oferă liderilor europeni timpul necesar pentru a depăşi provocările formidabile cu care se confruntă în noul an.