Profitul OTP Bank a crescut cu 54% în primul trimestru
OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, a raportat vineri un profit net de 52,86 miliarde de forinţi (185,34 milioane de dolari) în primul trimestru din 2017, în creştere cu 54% comparativ cu 34,25 miliarde de forinţi în perioada similară din 2016, datorită costurilor de risc mai scăzute şi a veniturilor mai ridicate, transmit MTI şi Reuters.
Analiştii se aşteptau la un profit de 42,76 miliarde de forinţi.
Veniturile nete din dobânzi au urcat cu 2% în primele trei luni din acest an, la 132,2 miliarde de forinţi, în timp ce veniturile nete din taxe şi comisioane au crescut cu 15%, la 44,5 miliarde de forinţi.
Costurile operaţionale au înregistrat un avans de 8%, la 100 de miliarde de forinţi, în timp ce rentabilitatea capitalului propriu (RoE), o măsură a profitabilităţii urmărită cu atenţie de investitori, a urcat cu 3,9 puncte procentuale, la 15%.
Subsidiarele străine ale OTP au generat în primul trimestru din 2017 o treime din profitul celui mai mare creditor independent din Europa Centrală. Toate subsidiarele au fost profitabile, cele mai bune rezultate înregistrându-se la DSK Bank din Bulgaria şi OTP Bank Rusia.
Veniturile totale s-au situat în primul trimestru din 2017 la 188,76 miliarde de forinţi, în timp ce analiştii se aşteptau la 184,9 miliarde de forinţi.
În 2016, profitul OTP a fost mai mult decât dublu, iar directorul general Sandor Csanyi a anunţat că banca are la dispoziţie aproximativ un miliard de dolari pentru achiziţii în Europa de Est, inclusiv în România, şi intenţionează să lanseze o ofertă pentru preluarea Bancpost.
OTP Bank oferă servicii financiare universale în Ungaria, România, Muntenegru, Croaţia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia şi Serbia, pentru mai mult de 13 milioane de clienţi, prin intermediul unei reţele teritoriale de peste 1.500 de unităţi, ATM-uri şi canale electronice.
AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




