Producția de miere din România a scăzut în 2022. Apicultorii nu vor mai primi ajutorul de minimis

Producția de miere din România a scăzut în 2022. Apicultorii nu vor mai primi ajutorul de minimis

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Valentina Drăgoi la 16 septembrie 2022, 16:12

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, anunță că în acest an, producția de miere la nivel național a înregistrat o scădere semnificativă. Care sunt motivele?

Vești de ultimă oră la nivel național. Anul 2022 a fost unul ciudat pentru apicultori, spune preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea.

Într-un interviu acordat Agerpres, acesta anunță că la momentul actual, producţia de miere a ţării este la jumătate faţă de media anuală în acest an.

În ceea ce privește motivele invocate de acesta, de vină ar fi clima, dar și seceta. Totodată, acesta a mai adăugat că apicultorii nu vor primi în acest an nici ajutoare de minimis, în condițiile în care alte sectoare din agricultură merg la fel de prost.

Anul 2022, un an „ciudat” pentru apicultură

„Anul acesta este unul ciudat pentru apicultură, cu producţii sub 50% din media anuală, din cauza schimbărilor climatice. În primăvară a fost frig, au fost ploi, salcâmul a fost calamitat în proporţie de 60%, apoi a venit această secetă cruntă, florile s-au ofilit. Floarea-soarelui, din un milion şi ceva de hectare, mai mult de jumătate a fost ofilită şi nu s-a putut valorifica.

Au fost şi zone geografice unde s-a putut recolta ceva miere, dar nu la nivelul producţiei normale, în condiţiile în care floarea-soarelui dă 40-45% din producţia medie anuală. În plus, consumul de miere al românilor este redus. Nu mai avem piaţă pentru miere. Noi (Asociaţia Crescătorilor de Albine – n.r.) n-am mai avut niciun contract de export anul acesta”, a afirmat Fetea, pentru Agerpres. 

Un alt motiv care a dus la o astfel de situația este reprezentat de faptul că Europa a rămas cu stocuri de miere de anul trecut. În același timp, Fetea adaugă și că sunt alte țări extracomunitare, care au venit cu cantităţi importante de miere mai ieftină.

Deși cheltuielile au crescut cu 30-50%, reprezentantul apicultorilor din România spune că nu se aşteaptă la creşteri semnificative de preţuri la miere, din cauza scăderii consumului.

Pe de altă parte, ar putea fi vorba despre o scumpire de maximul 15%, doar la unele sortimente.

„Ar putea fi o scumpire de 10%, maximum 15% la unele sortimente”, a spus preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.

Mierea contrafăcută se găsește în continuare în România

Acesta a mai fost întrebat dacă mai există pe piață și miere contrafăcută. În acest sens, Fetea susține că există în continuare, în condițiile în care în multe dintre hipermarketurile din țară, jumătate din miere este cristalizată.

De asemenea și culoarea mierii poate confirm faptul că aceasta nu este una naturală, însă nu multă lume știe cum să se uite la aceste detalii.

Sunt convins că este, pentru că mă mai uit şi eu la un borcan de miere de hypermarket, în care jumătate este cristalizată şi zice că e de salcâm, jumătate e galbenă sau maronie, ceea ce nu respectă nici măcar indicatorul de culoare la acest sortiment de miere. Însă doar laboratorul poate oferi certificare, oamenii nu pot deosebi cu ochiul liber. Mierea este un produs destul de falsificat la nivel mondial şi metodele sunt sofisticate”, a mai punctat el.

Reprezentantul apicultorilor a a mai adăugat și că în acest an, din păcate, apicultorii nu vor mai primi ajutoare de minimis, pentru că alte sectoare din domeniu sunt grav afectate.

„Au fost alte sectoare agricole mai calamitate decât noi şi anul acesta nu vom primi ajutoare de minimis. Ceruserăm 40 de milioane de euro.  Dacă se dădeau 10% erau 4 milioane de euro. Era bine şi 10%, având în vedere că, din iunie, noi le dăm siropuri şi turte albinelor, deci avem costuri”, a arătat reprezentantul apicultorilor.

Informații articol
Despre autor
Valentina Drăgoi

Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.