Vicepreședintele Pro România, deputatul Cătălin Nechifor, susține că troica FMI – Banca Mondială – Comisia Europeană va prelua conducerea României, în contextul dezechilibrelor majore cu care se confruntă țara noastră.

Astfel, proiecțiile specialiștilor de la Bruxelles legate de evoluția deficitului bugetar al României sunt mai pesimiste decât estimările Guvernului Orban, arată Nechifor.

”România, pilotată de troică”

”Se pregătește un draft de memorandum cu FMI. Aceste informații le am direct de la Bruxelles, unde se discută în zonele economice. Cifrele celor de la Bruxelles sunt mai proaste decât ce dă Florin Cîțu.

O discuție este despre abrogarea aplicării procedurii de deficit excesiv în cazul României dacă acceptă să fie pilotată de troica FMI – Banca Mondială – Comisia Europeana”, a declarat Cătălin Nechifor, la Antena 3.

În context, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a prezentat miercuri seară, în şedinţa de Guvern, a treia rectificare bugetară din acest an, estimând o creştere a deficitului bugetar de la 8,6% din PIB, la 9,1% din PIB, adică 96 miliarde lei, în condițiile unei contracții economice anuale de minus 4,2%.

”În şedinţa de Guvern din această seară am prezentat în primă lectură a treia rectificare de anul acesta. Prin această rectificare se asigură finanţarea necesară în domeniul sănătăţii, asistenţei sociale şi educaţiei şi în acelaşi timp asigurăm continuarea investiţiilor.

Creşterea cheltuielilor la 41,3% din PIB

În acest an sunt estimate la 55 miliarde lei, o creştere faţă de bugetul iniţial cu 4,5 miliarde. Am avut execuţia la 10 luni şi este cea mai bună din ultimii 10 ani: 35,4 miliarde lei, mai mult decât s-a cheltuit în tot anul 2016, în tot anul 2017 şi în tot anul 2018.

De aceea continuăm investiţiile şi această rectificare asigură resursele necesare”, a spus ministrul Finanţelor, la finalul şedinţei de Guvern.

El a explicat că această creştere este dată de două elemente: o scădere a veniturilor de 4,2 miliarde lei şi o creştere a cheltuielilor la 41,3% din PIB.

Potrivit ministrului, în cazul diminuării veniturilor, 2,2 miliarde lei reprezintă ”influenţa negativă” a veniturilor din economie, ca urmare a faptului că pe parcusul anului au fost luate măsuri fiscale prin care 16 miliarde lei au rămas la companii.

Venituri mai mici faţă de estimarea inițială

Aceste măsuri fiscale expirau pe 25 octombrie şi s-a luat decizia de a fi prelungite până pe 25 decembrie. Totodată, s-a decis şi reeşalonarea datoriilor acumulate la buget de companii de la începutul stării de urgenţă până pe 25 octombrie.

”Aceste două măsuri duc la venituri mai mici faţă de ce estimăm la rectificarea a doua. În acelaşi timp, execuţia bugetară arată că în acest an, şi datorită acestor măsuri şi datorită faptului că am investit mai mult şi am luat şi alte măsuri ce au ajutat economia, veniturile bugetului general consolidat după 10 luni sunt mai mari decât veniturile de anul trecut, într-o perioadă de creştere economică.

Vreau să accentuez acest lucru: în plină perioadă de criză economică, cea mai mare criză din ultima sută de ani, am reuşit încasări la bugetul de stat mai mari decât anul trecut, când economia creştea.

Estimăm pentru finalul anului venituri mai mari pentru tot anul decât cele din 2019, chiar şi cu această criză”, a subliniat Cîţu.

Foto: INQUAM / Octav Ganea.