Reprezentantii Fondului Monetar International sunt, atunci cand poarta negocieri, cu ochii pe aceste cifre. Motivul este simplu. Cresterea salariilor administratiei poate arunca in aer deficitul bugetar. Iar deficitul este un indicator esential pentru incheierea unui acord de imprumut cu FMI.
Marirea salariilor bugetarilor vine intr-un moment delicat. Proiectul bugetului de stat tocmai se discuta in comisiile parlamentare. Mai mult, pentru prima data in ultimii 11 ani, guvernul Nastase a dat dovada de o transparenta maxima. In buget sunt inscrise limpede toate salariile din administratia centrala. Este posibil ca, vazand cifrele, sindicatele sa fi inceput presiunile. Sigur este ca salariile din invatamant, sanatate si cercetare vor beneficia de cele mai mari cresteri.
Pe fond, marirea este fireasca. Profesorii si medicii din Romania aveau salarii indecent de mici. Dar un buget ca al Romaniei suporta cu greu majorari salariale. Sa nu uitam ca bugetul este macinat de mari datornici, care nu-si achita contributiile. Asupra recentelor majorari planeaza cateva semne de intrebare. Primul este care va fi procentajul maririlor. Pentru ca o crestere salariala este normal sa se faca, daca tinem cont de faptul ca inflatia erodeaza veniturile. Al doilea semn de intrebare este de unde vor veni banii pentru salarii. Vor fi ei redistribuiti intre ministere? Dar in aceasta situatie vor exista nemultumiti, care nu vor intarzia sa reactioneze. Sau poate ca Guvernul mizeaza pe cresterea economica de anul viitor si, implicit, pe o marire a veniturilor bugetare. In fine, o a treia problema importanta este in ce masura cresterea salariala a fost negociata cu Fondul Monetar International.
Este probabil ca reprezentantii FMI stiu de aceasta marire. Pentru ca, in caz contrar, gestul Guvernului poate fi asemanat cu cel al unui sinucigas. A mari cheltuielile bugetare, tocmai acum cand se pune problema semnarii unui nou acord cu FMI, fara ca acest lucru sa fi fost in prealabil negociat echivaleaza cu a-ti taia craca de sub picioare.