Prețurile alimentelor cresc la nivel global. Indicele FAO urcă în martie 2026 pe fondul scumpirii energiei

Prețurile alimentelor cresc la nivel global. Indicele FAO urcă în martie 2026 pe fondul scumpirii energiei

SURSA FOTO: Dreamstime - Bani

Publicat de Alexandra Iana la 3 aprilie 2026, 14:57

Indicele global al prețurilor alimentare a înregistrat o creștere în martie 2026, influențată în principal de scumpirea energiei în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Datele publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură arată un avans față de luna precedentă, cu majorări vizibile la mai multe categorii de produse.

Indicele FAO crește în martie 2026

Potrivit datelor comunicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și citate de Reuters, indicele global al prețurilor alimentare a ajuns în luna martie 2026 la o medie de 128,5 puncte.

Aceasta reprezintă o creștere de 2,4% comparativ cu luna februarie, evoluție determinată în principal de scumpirea energiei, în special a petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

Indicele FAO urmărește evoluția prețurilor pentru un coș de produse de bază, care include cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.

Categoria de produse

Evoluție martie 2026

Explicație principală

Indice FAO general

+2,4% (128,5 puncte)

Creșterea prețului energiei (petrol)

Zahăr

+7,2%

Brazilia redirecționează producția spre etanol

Uleiuri vegetale

+5%

Cerere mare pentru biocombustibili

Lactate

+1,2%

Costuri mai mari + cerere globală

Carne

+1%

Scumpiri în UE, costuri cu furajele

Cereale (producție)

-1,7% (estimare 2026)

Reducere ușoară a producției globale

Datele arată că presiunea asupra prețurilor alimentare este concentrată în special pe produsele influențate de energie și biocombustibili. Creșterea accelerată a zahărului și uleiurilor vegetale indică o legătură directă între piața petrolului și costurile alimentare, tendință confirmată și de declarațiile economistului-șef al FAO, Maximo Torero.

FAO avertizează asupra riscurilor pe termen mediu

Economistul-șef al FAO, Maximo Torero, a subliniat că evoluțiile recente sunt, deocamdată, moderate, dar riscurile rămân ridicate.

„Creşterile de preţuri de la începutul conflictului au fost modeste, influenţate în principal de preţurile mai mari la petrol şi amortizate de livrările globale consistente de cereale”, a declarat acesta.

Totuși, oficialul avertizează că, dacă tensiunile se vor prelungi, impactul ar putea deveni mult mai sever.

„Creşterile de preţuri de la începutul conflictului au fost modeste, influenţate în principal de preţurile mai mari la petrol şi amortizate de livrările globale consistente de cereale”, a declarat economistul şef al FAO, Maximo Torero, într-un comunicat de presă. Cu toate acestea, dacă războiul se va întinde pe o perioadă mai mare de 40 de zile şi costurile cu inputurile vor rămâne ridicate, fermierii ar putea alege să reducă suprafeţele însămânţate sau să schimbe culturile, ceea ce ar putea duce la randamente viitoare mai mici şi ar afecta aprovizionarea cu alimente şi preţurile pentru restul acestui an şi anul următor.

Cele mai importante scumpiri s-au înregistrat la zahăr, unde prețurile au crescut cu 7,2% în luna martie.

Potrivit Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, această evoluție este legată de estimările potrivit cărora Brazilia, principalul exportator mondial, ar putea direcționa o parte mai mare din producția de trestie de zahăr către etanol, în contextul prețurilor ridicate la petrol.

Și uleiurile vegetale au înregistrat o creștere semnificativă, de 5%, pe fondul scumpirii uleiului de palmier, floarea-soarelui și rapiță, susținute de cererea mai mare pentru biocombustibili.

Creșteri moderate la lactate și carne, pe fondul presiunilor din lanțul de producție

Pe alte segmente importante ale pieței alimentare, ritmul de creștere a prețurilor a fost mai temperat, însă tendința rămâne una ascendentă, în linie cu evoluțiile globale.

Produsele lactate s-au scumpit cu 1,2%, majorarea fiind determinată în principal de creșterea cotațiilor la lapte praf, un indicator relevant pentru piața internațională. Această evoluție reflectă atât costurile mai ridicate de producție – influențate de energia utilizată în procesare și transport – cât și cererea constantă din piețele emergente.

În paralel, prețurile la carne au înregistrat un avans de 1%, susținut în special de scumpirile din sectorul cărnii de porc la nivelul Uniunii Europene. Această creștere este pusă pe seama costurilor mai mari cu furajele și energia, dar și a unor ajustări de ofertă în anumite state producătoare, care au contribuit la tensionarea pieței.

Evoluția scumpirilor (% martie 2026):

Zahăr ███████ 7,2%
Uleiuri █████ 5%
Lactate █ 1,2%
Carne █ 1%

Producția globală de cereale, ușor în scădere în 2026

Într-un raport separat, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a revizuit estimările privind producția mondială de cereale pentru anul 2026, indicând o ușoară corecție față de nivelurile ridicate din anul precedent.

În cazul grâului, producția globală este estimată la aproximativ 820 de milioane de tone, ceea ce înseamnă o scădere de 1,7% comparativ cu 2025. Cu toate acestea, nivelul rămâne peste media ultimilor cinci ani, ceea ce sugerează o relativă stabilitate a ofertei la nivel global.

Această ușoară reducere vine într-un context în care fermierii se confruntă cu incertitudini legate de costurile inputurilor agricole, dar și de evoluțiile climatice și geopolitice.

Tendință globală de scumpire, cu riscuri pe termen mediu

Datele publicate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură confirmă o tendință generală de creștere a prețurilor alimentare la nivel global, influențată în special de evoluțiile din piața energiei.

Deși majorările din prezent sunt moderate, riscurile pentru perioada următoare rămân ridicate. În cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește și menține presiunea asupra prețurilor la energie, costurile de producție agricolă ar putea continua să crească.

Pe termen mediu, acest lucru ar putea duce la reducerea suprafețelor cultivate sau la schimbări în structura culturilor, cu impact direct asupra producției și, implicit, asupra prețurilor alimentelor la nivel global.

Informații articol
Etichete: , , ,
Publicat în: Economie
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.