Preţurile au început anul la un nivel normal, însă au luat-o serios „la deal” chiar după prima săptămână, când a început primul val de ger din ianuarie. Astfel, din 6 ianuarie până la finele lunii, cotaţiile au galopat rapid în sus, iar, la începutul lunii februarie, s-a atins recordul absolut de 680 de lei pe MWh. 

Aceasta în contextul unui ger prelungit pentru mai bine de patru săptămâni. Chiar şi aşa, consumurile cele mai mari nu au fost în ziua cu preţul cel mai mare, ci mai devreme, la mijlocul lunii ianuarie, când la electricitate ne-am apropiat de 10.000 de MW, iar, la gaze, am consumat 75 de milioane de metri cubi pe zi, toate aceste valori fiind cele mai mari din istorie. 

Tot în perioada ianuarie-februarie, unii traderi nu au mai putut face faţă acestui preţ de pe bursă şi au intrat în insolvenţă sau chiar faliment. Aceştia aveau în portofoliu printre cei mai mari consumatori industriali din ţară, care au ajuns la furnizorul de ultimă instanţă din zona lor geografică. Aceşti furnizori, la rândul lor, au trebuit să cumpere cantităţi suplimentare de energie pentru a le livra acestor mari consumatori, ceea ce a rostogolit şi mai mult bulgărele preţului. 

Majoritatea celor din sector dădeau asigurări că, odată cu încălzirea de primăvară, lucrurile se vor calma şi vor reveni pe făgaşul normal. Aşa a şi fost, însă până în vară, când consumul de energie a început din nou să crească extrem de mult, de această dată din cauza caniculei. Aşa s-a ajuns ca preţul să ajungă din nou pe bursă la peste 400 de lei pe MWh. 

Cum s-a ajuns aici? 

Explicaţii privind preţul mare al energiei din acest an au venit din foarte multe părţi şi mulţi analişti, economişti şi specialişti şi-au spus părerea. Cum e şi de aşteptat, problema nu a avut o singură cauză, ci a fost determinată de un cumul de factori care s-au întâmplat, fatidic, în acelaşi timp. 

O parte a explicaţiei trebuie căutată însă în trecut şi are legătură cu creşterea din ultimii ani a ponderii energiei eoliene. Sursele regenerabile sunt fluctuante, iar producătorii de energie verde au folosit cu preponderenţă piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU), astfel că acolo preţul a fost foarte mic în ultimii ani. Ca efect, traderii de energie s-au orientat şi ei tot spre PZU, de unde-şi achiziţionau cea mai mare parte din energia pe care o dădeau mai departe, fiind foarte ieftină. Aşa că, în momentul în care vântul n-a mai bătut şi preţurile pe PZU au început să crească, s-a declanşat panica. 

Ministrul Energiei, Toma Petcu, a avertizat, pe bună dreptate, că nu este normal ca o piaţa secundară, aşa cum este PZU, să ajungă să aibă o pondere de 45% din piaţă. Pe deasupra, autoritatea de reglementare a anulat licitaţiile care urmau să fie organizate în iulie pentru Piaţa pentru Serviciul Universal, aşa că furnizorii care ar fi trebuit să cumpere de acolo energie s-au dus tot pe PZU, mărind şi mai mult cererea. 

„Este pentru prima dată când într-o piaţă secundară avem aproape 45% din cantitatea de energie consumată tranzacţionată pe PZU. Am înţeles că de acolo provine problema. Sperăm ca ANRE să demareze cât mai repede această procedură de licitaţie pentru ca toţi aceşti furnizori să aibă contracte bilaterale fără să mai vină cu cantităţile suplimentare pe PZU”, avertiza Petcu într-o conferinţă de presă din august. 

Un alt context care a afectat preţul din România este cel regional. În toată Europa, şi mai ales în centrul şi sud-estul continentului, tarifele au fost la cotaţii foarte mari în acest an, fie din cauza lipsei precipitaţiilor, fie ca urmare a defecţiunilor la mai multe centrale, fie în urma gerului cumplit din iarnă şi a caniculei din vară. Piaţa spot din România este cuplată cu cele din Ungaria, Cehia şi Slovacia. 

Au existat şi suspiciuni privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producătorii de energie, dat fiind faptul că se considera că ei au profitat cel mai mult de pe urma creşterii mari a preţului. 

Legat de posibilele încălcări ale legislaţiei, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, declara în noiembrie: „Mi-am adus aminte de o glumă a medicilor. Nu există oameni sănătoşi, ci numai pacienţi bolnavi care nu au fost încă diagnosticaţi. Aşa suntem şi noi la Consiliul Concurenţei. Noi nu spunem că totul e ok, spunem că nu avem indicii în acest moment ca să declanşăm o investigaţie, dar nu înseamnă că acolo totul e în regulă şi nu este o problemă. Sunt probleme în modul cum sunt stabilite preţurile pe piaţa de electricitate şi problemele din acest an se datorează şi unor vicii în aceste reguli. Nu spun că toată lumea s-a comportat corect pe piaţă şi nici nu pot să dau cecuri în alb că nu vom începem o investigaţie împotriva cuiva”. 

Anchetă parlamentară 

Preţul de trei ori mai mare din acest an a aprins beculeţul de alertă atât la Guvern, cât şi la Parlament. Premierul Mihai Tudose a ridicat problema încă din vară că ar trebui să existe o anchetă parlamentară privind activitatea autorităţii de reglementare (ANRE), ceea ce s-a şi întâmplat. Resorturile s-au mişcat şi la nivel politic, unde factura la utilităţi a devenit o povară destul de grea pentru electorat. Aşa că ancheta parlamentară a fost cerută şi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea. 

Comisia de anchetă privind activitatea ANRE a făcut primele audieri la mijlocul lunii octombrie, când preşedintele de la acea dată al reglementatorului, Niculae Havrileţ, a susţinut că una dintre cauze este şi faptul că România nu are suficientă capacitate de producţie, astfel că, atunci când consumul creşte, apar problemele. 

„Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescută de energie electrică pe piaţă, odată cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasă, o solicitare mare de energie electrică, o lipsă de energie hidro în sistem, care este o energie ieftină. Acest lucru a făcut ca preţul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 de lei pe MWh, dacă facem o comparaţie cu preţul mediu pe PZU până la acel moment, de 150 de lei – 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natură să pună întrebări ce anume se întâmplă”, a spus oficialul ANRE. 

El a adăugat că în luna iulie a fost o situaţie similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Toate acestea coroborate cu o vară secetoasă şi o lipsă a vântului, deci o producţie mică de energie hidro şi eoliană. Astfel că şi în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă. 

„Totodată, piaţa de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% în mod obişnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piaţă penalizatoare (preţul este mult mai mare decât în piaţa spot – n.r.). A existat întrebarea dacă producătorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precădere pe această piaţă. Am solicitat Consiliului Concurenţei să întreprindă o analiză, însă rezultatul controlului a fost că nu s-au găsit elemente de perturbare artificială a preţurilor în sensul înţelegerii dintre producători”, a continuat preşedintele ANRE. 

„Practic s-a constatat că, dacă nu avem resurse regenerabile ieftine, apă, vânt, suntem dependenţi de cărbune, care este scump. Iar capacitatea declarată de producţie de 22.000 de MW nu există, nici măcar cei 14.000 de MW, care se presupune că sunt funcţionali în orice moment, nu sunt funcţionali. Aici avem o analiză comună cu Transelectrica, operatorul pieţei de echilibrare, care ne prezintă că, începând cu o solicitare de 7.500 – 8.000 de MW, există probleme de alimentare şi de asigurare a funcţionării sistemului energetic naţional în siguranţă”, a susţinut preşedintele ANRE. 

Havrileţ a afirmat că de-a lungul anului au existat şi probleme cu cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piaţă. 

„Toate aceste elemente au dus la creşterea preţului. Pentru a se asigura funcţionarea corectă a sistemului, ar trebui ca în politica şi în strategia de dezvoltare a sistemului energetic să se propună mărirea capacităţii de producţie din surse care nu sunt regenerabile. Aşteptăm investiţia de la Iernut (centrală pe gaze construită de Romgaz – n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranţă”, a subliniat Havrileţ. 

El a mai mai spus că ANRE a trimis echipe de control la producătorii de energie pentru a vedea situaţia exactă privind capacităţile funcţionale ale fiecăruia, ca nu cumva, în perioada când consumul era la cote maxime, aceştia să fi ţinut în mod deliberat capacităţile închise. 

Facturile consumatorilor au explodat şi ele 

Deşi, la începutul anului, ministrul Energiei, Toma Petcu, dădea asigurări că populaţia nu va avea deloc de suferit din cauza preţurilor mari de pe bursa de energie, metodologia de stabilire a tarifelor finale spune clar că în preţul plătit de consumatori trebuie să conţină şi costurile de producţie. 

ANRE a decis o majorare de 8% în medie pe ţară de la 1 iulie, iar, de la 1 octombrie, preţul plătit de populaţie a crescut cu alte 5-6 procente. Aşa că factura la electricitate a început „să ne dea oarece palpitaţii” atunci când apare în cutia poştală. 

Preţuri mai bune pe piaţa liberă 

Reprezentanţii ANRE au arătat că aceste scumpiri pentru cei care au rămas în regim reglementat nu au putut fi evitate, conform legislaţiei pe care ei trebuie să o aplice. Însă au sfătuit consumatorii casnici să analizeze ofertele din piaţa liberă, pentru a-şi achiziţiona electricitatea la un preţ negociat direct cu furnizorul. 

Pe site-ul ANRE, consumatorii pot găsit un comparator de preţuri, unde, la ora actuală, pot găsi oferte cu un preţ chiar şi cu 20% mai mic decât cel de pe piaţa reglementată. 

De altfel, de la 1 ianuarie 2018, piaţa devine complet liberă, iar ANRE nu va mai stabili preţuri reglementate. Cei care rămân în sistem reglementat (noua denumire va fi „serviciu universal”) vor primi energia de la furnizorul tradiţional la preţul la care se încheie licitaţiile pe Piaţa pentru Serviciul Universal de pe bursa OPCOM, unde tot ANRE va continua să avizeze preţurile. 

AGERPRES


Te-ar putea interesa și: