'Asistăm, în sfârşit, la primele câteva progrese', a declarat Juncker în interviul menţionat, remarcând că numărul imigranţilor care sosesc din Turcia în Grecia este în scădere. El a avertizat însă că va necesita timp pentru ca 'toate măsurile pe care le-am convenit în ultimele săptămâni şi luni în Europa să aibă un efect'. 

Preşedintele executivului comunitar a apreciat că este datoria unui şef de guvern să îşi apere politicile chiar şi sub presiunea criticilor, pe care, s-a arătat el convins, Angela Merkel le va depăşi. 

'Politicile europene în privinţa migraţiei pe care ea şi eu le urmăm vor avea câştig de cauză. Înseamnă forţă politică să spunem că o putem face. Orice altceva echivalează cu capitulare în faţa populiştilor', a subliniat Juncker. 

În acelaşi interviu, şeful Comisiei Europene a comparat determinarea Angelei Merkel de a-şi promova ideile cu cea a fostului cancelar Helmut Kohl de a impune reunificarea germană după căderea Zidului Berlinului, în 1989. 

'Mă gândesc, înainte de toate, la politica vizionară de reunificare a lui Helmut Kohl. Istoria i-a dat dreptate şi îi va da dreptate şi Angelei Merkel', a mai declarat Jean-Claude Juncker pentru Bild. 

În acest context, un grup de 11 ţări din Uniunea Europeană dispuse să accepte voluntar refugiaţi se vor reuni joi la Bruxelles pentru a discuta despre proiectul cancelarului german de repartizare a unui număr suplimentar de solicitanţi de azil în Europa, direct din Turcia, în schimbul intensificării eforturilor depuse de Ankara în lupta împotriva migraţiei ilegale. 

Înaintea summitului european care se va deschide în cursul după-amiezii de joi, cancelarul german Angela Merkel şi omologul său austriac Werner Faymann urmează să se întâlnească în jurul prânzului cu liderii a nouă ţări europene, printre care şi preşedintele francez Francois Hollande, dar şi cu premierul turc Ahmet Davutoglu şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la sediul de la Bruxelles al Reprezentanţei Permanente a Austriei la UE. 

'Reinstalarea' în Europa, în cadrul unui program al ONU, a unor refugiaţi aflaţi în prezent în Turcia va fi în centrul acestei reuniuni, a explicat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, calificând Ankara drept 'partener strategic în gestionarea crizei' imigranţilor. 

"Este singura cale absolut sigură, deopotrivă pentru a evita ca oamenii să traverseze în condiţii periculoase (Marea Egee – n.r.) şi pentru ţările care primesc refugiaţi, deoarece cererile de azil vor fi examinate şi verificate" înainte, în taberele de refugiaţi din Turcia, Iordania şi Liban, a spus ministrul grec de externe, Nikos Xydakis, într-un interviu pentru AFP. 

Liderii care se vor reuni joi vor discuta de asemenea despre un program de repartiţie intra-europeană a 160.000 de solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, program care întâmpină dificultăţi în a fi pus în aplicare, şi despre negocierile pentru expulzarea imigranţilor economici veniţi dinspre Turcia, care ar trebui să se încheie în iunie, a adăugat el. 

Confruntată cu imposibilitatea de a obţine un consens european privind un mecanism durabil de repartizare a refugiaţilor, Angela Merkel încearcă de câteva săptămâni cel puţin să ralieze un grup de state la cauza sa, pe care mass-media l-a numit 'coaliţia ţărilor voluntare'. Din aceasta ar face parte, printre altele, Belgia, Finlanda, Grecia, Olanda şi Suedia. 

Cancelarul german se află sub o mare presiune politică pe plan intern, în condiţiile în care afluxul record de peste un milion de refugiaţi, înregistrat anul trecut în Germania, i-a atras critici atât din partea opiniei publice, cât şi a propriului său partid, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), şi a dus la scăderea popularităţii sale. 

"Există un grup de ţări" din UE "care s-ar putea arăta dispuse să accepte, pe bază voluntară, încă un contingent de refugiaţi" pe teritoriul lor, a explicat Angela Merkel săptămâna trecută. 

Pentru aceasta trebuie 'în schimb' ca Turcia, în prealabil, "să limiteze sau, pentru cei mai mulţi, să împiedice migraţia ilegală" spre Europa, a precizat ea. 

Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), de la începutul anului şi până pe 11 februarie, numărul imigranţilor şi refugiaţilor sosiţi în Europa a ajuns la 83.201, dintre care 77.303 au sosit în insule greceşti venind dinspre Turcia. Majoritatea dintre ei intenţionează să ajungă în vestul Europei pe aşa-numita 'rută balcanică'. 

De la sfârşitul lunii noiembrie, este pentru a treia oară când se organizează o astfel de reuniune informală a ţărilor care vor să contrabalanseze tabăra ţărilor cu o poziţie dură în această problemă, în prima linie în rândul acestora din urmă aflându-se Ungaria, care refuză să primească refugiaţi şi care a ridicat garduri de sârmă ghimpată la frontierele sale. 

Liderii acestor ţări intransigente, reunite în Grupul de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria), urmează să se întâlnească de asemenea joi înaintea summitului. 

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, îi primesc totodată miercuri seară pe premierii Croaţiei, Serbiei, Macedoniei şi Sloveniei, ţări situate pe 'ruta balcanică' folosită de marea majoritatea a imigranţilor pentru a ajunge în nordul Europei. 

Summitul european de joi şi vineri ar urma să permită ajungerea la un acord pentru a se evita ieşirea Marii Britanii din UE, dar va aborda de asemenea şi criza imigranţilor care afectează Europa, o criză fără precedent după ce de-Al Doilea Război Mondial.   

Sursa: Agerpres