Principalele teme de discuție au avut în vedere perspectivele României de a deveni un hub energetic regional, precum și strategia energetică a României, în perioada 2016-2030. Totodată, au fost analizate proiectele de infrastructură energetică la nivel european și național și investițiile în infrastructură pentru îmbunătățirea condițiilor de continuitate în alimentarea cu energie electrică.
Președintele CCIR, Mihai Daraban, a susținut oportunitatea ca România să devină un hub regional energetic, având în vedere resursele naturale și cele potențiale de care dispune.
„România nu are nicio problemă în a deveni un hub regional energetic. Dispunem de resurse naturale, în plus, avem resursele potențiale care, potrivit unui studiu, vor aduce până în 2040, 26 de miliarde de dolari venituri la bugetul de stat, vor asigura o creștere a PIB-ului cu 40 de miliarde de dolari și vor genera 30 de mii de locuri de muncă. În mod clar, România are această șansă și vrem, nu vrem, va deveni un hub energetic regional”, a declarat Daraban.
Ministrul Energiei, Anton Anton, a subliniat importanța creării unei structuri organizatorice pentru ca România să devină un hub regional energetic: „Avem resurse naturale proprii, avem o poziție geografică strategică, avem capacitate de transport și stocare a energiei. De asemenea, avem platforme centralizate de tranzacționare. Ce ne lipsește? Ne lipsește o structură organizatorică. Nu ne lipsesc componentele acesteia, dar ele trebuie protejate și trebuie dezvoltate pentru că se află în diferite stadii de dezvoltare. Avem absolut toate condițiile și eu cred că trebuie să facem acest pas și să devenim un hub energetic regional.”
La rândul său, viceprim-ministrul Viorel Ștefan a accentuat necesitatea încheierii de parteneriate strategice în domeniul energiei și a menționat că: „România dispune de resurse bogate în ceea ce privește energia regenerabilă, hidroenergie, potențial pentru energie eoliană, solară și fotovoltaică. Aceste resurse sunt distribuite pe întreg teritoriul țării și vor putea fi exploatate pe scară mai largă. Este necesară însă dezvoltarea parteneriatelor strategice în sistemul energetic pe dimensiunile investițională, transfer de know-how și securitate a infrastructurii critice. Ca prioritate, menționez încheierea de parteneriate strategice cu Statele Unite ale Americii și China.”
Strategia energetică a României 2016 – 2030 urmărește cinci obiective fundamentale: securitatea energetică, asigurarea competitivității economiei, dezvoltarea sustenabilă, o bună guvernanță a sectorului energetic și reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorilor vulnerabili.
Totodată, Strategia analizează și perspectiva pentru anul 2050, situată într-un context de transformări tehnologice, economice și de politici energetice care vor influența dezvoltarea piețelor românești de energie.