La discuțiile dintre Guvernul Bolojan și bănci a participat și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu, în cadrul unei serii mai ample de consultări cu principalii actori economici. Printre participanți s-ar fi numărat Asociația Română a Băncilor, reprezentată de Bogdan Neacșu, și Consiliul Patronatelor Bancare din România, prin Mihaela Bîtu. Potrivit comunicărilor oficiale, aceste consultări s-ar fi axat pe schimbul de opinii privind situația economică actuală, stabilitatea financiară și perspectivele de dezvoltare economică.

Executivul ar urmări să construiască un set de măsuri fiscale mai eficiente, în vederea consolidării bugetare. Una dintre soluțiile avute în vedere ar fi aplicarea unei taxe pe „profiturile excesive” ale băncilor, însă termenii concreți ai măsurii nu ar fi fost încă definiți.

Guvernul Bolojan ar instaura Taxa pe profituri excepționale

Conform unor surse din interiorul Guvernului, măsura ar urma să fie inclusă în pachetul de politici fiscale pentru anul 2026, iar forma actuală propusă ar face referire la o taxare temporară a profiturilor excepționale realizate de bănci. Deși o rată de impozitare de 29% ar fi fost vehiculată în spațiul public, oficialii nu ar fi introdus aceste cifre în programul de guvernare pentru a lăsa loc unor negocieri ulterioare cu Banca Națională a României și cu actorii din sistemul bancar.

Alexandru Nazare,  ministru al Finanțelor, ar fi afirmat că această taxă ar fi destinată strict profiturilor considerate excepționale și că implementarea ei este prevăzută pentru 2026. Acesta ar fi menționat că obiectivul este obținerea de venituri suplimentare fără a destabiliza piața bancară.

Pe de altă parte, reprezentanții sectorului bancar și-ar fi exprimat rezervele cu privire la oportunitatea unei asemenea măsuri. Consiliul Patronatelor Bancare din România ar fi transmis că a fost surprins de includerea taxei în programul de guvernare și că această inițiativă ar putea avea efecte economice negative atât pe termen scurt, cât și mediu și lung. Organizația ar fi precizat că este deschisă unui dialog real cu autoritățile, pentru a contribui cu soluții viabile la redresarea bugetară, dar s-ar fi declarat împotriva introducerii unei noi taxe asupra sectorului bancar.

„Nu suntem de acord cu intenția de introducere a unei noi taxe asupra sectorului bancar și ne exprimăm disponibilitatea pentru consultări reale și aplicate cu autoritățile astfel încât să contribuim cu soluții viabile și argumentate la redresarea situației bugetare a României”, transmite asociația patronală.

Sistemul bancar rămâne profitabil, în ciuda provocărilor

În paralel, Guvernul ar fi aplicat deja o altă măsură fiscală începând cu anul 2024, sub forma unei taxe speciale de 2% pe cifra de afaceri realizată de instituțiile de credit. Această taxă s-ar adăuga impozitului pe profit de 16% și ar reprezenta, practic, o taxare a veniturilor brute ale băncilor. Potrivit datelor oficiale, în anul 2024 această măsură ar fi adus la bugetul de stat 967 milioane de lei, depășind estimările inițiale.

Pentru anul 2025, Guvernul ar preconiza încasări și mai mari din această taxă, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna o creștere cu 37% față de anul precedent. Astfel, autoritățile par să mizeze din ce în ce mai mult pe sectorul bancar ca sursă de venituri fiscale suplimentare.

Potrivit raportului anual publicat recent de Banca Națională a României, profitul net la nivelul întregului sistem bancar s-ar fi ridicat la peste 14 miliarde de lei în 2024, în creștere cu 5% față de anul anterior. Din cele 32 de instituții de credit care activează pe piața locală, 25 ar fi înregistrat profituri, în timp ce 7 ar fi raportat pierderi, în valoare cumulată de peste 400 de milioane de lei.

Creșterea profitului net ar fi fost alimentată, în principal, de o majorare a profitului operațional, care ar fi fost cu 6,6% mai mare decât în 2023. Totuși, BNR ar fi observat și o creștere semnificativă a cheltuielilor operaționale, cu peste 3,4 miliarde de lei, în special din cauza costurilor administrative.

În acest context, autoritățile par să considere că băncile dispun de suficiente resurse pentru a contribui mai mult la bugetul public. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că orice taxare suplimentară ar trebui să fie calibrată cu grijă, pentru a nu afecta stabilitatea financiară și capacitatea de creditare a economiei reale.