Premieră în educație: Elevii de liceu își vor alege singuri materiile, într-un sistem școlar inspirat din Occident
Începând cu anul școlar 2026-2027, sistemele de educație din România vor funcționa pe baza unor planuri-cadru radical schimbate, care permit elevilor să-și personalizeze orarul în funcție de interesele și aptitudinile proprii. Ministerul Educației propune două modele: unul tradițional, cu modificări minore, și unul inovator, în care elevii aleg ce materii studiază, dintr-o ofertă a școlii.
Elevii aleg ce studiază de la robotică la limbi clasice
Noul model curricular, publicat recent de Minister, este o promisiune îndelung așteptată de modernizare a sistemului educațional. Elevii vor avea un trunchi comun redus și vor putea alege restul disciplinelor, astfel încât să își construiască propriul traseu educațional.
„În trunchiul comun este un număr minim pe care trebuie să îl facă, în rest toate sunt la decizia elevului din oferta şcolii. Astfel încât elevii să poată susţine examenul de Bacalaureat. Copilul când intră la clasa a noua ştie că el îşi va dezvolta aceste competenţe”, a explicat Radu Szekely, consilier în Ministerul Educaţiei.
Printre materiile care vor putea fi alese se numără robotica, dezbaterea, comunicarea, inteligenţa artificială, matematica financiară sau limbile clasice.
Trunchiul comun, extins la istorie și geografie
Toate profilurile vor include o oră în plus la istorie și geografie. Pe lângă acestea, apar ajustări punctuale în funcție de specializare:
- Matematică-informatică: o oră în plus la matematică și informatică, una mai puțin la a doua limbă străină.
- Științele naturii: câte o oră suplimentară de chimie și biologie.
- Științele sociale: filosofie și matematică aplicată în ultimii doi ani de liceu.
- Filologie: mai multe ore de română și limbi străine în clasele a XI-a și a XII-a, plus o oră de „ştiinţe integrate”, care poate include discipline precum robotica și combaterea pseudoştiinţei.
Modelul alternativ de educație cere curaj și resurse
„E vorba despre ceea ce înseamnă curajul asumat de şcoli de a-şi lua destinul curricular în mâini. Un astfel de model permite o proiectare curriculară pe arii de învăţare, să nu facă tot, şi fizică, şi chimie, şi biologie, şi toate celelalte. Niciodată aşa ceva nu are cum să funcţioneze sănătos la cap. Aşa cum e acum la noi acum, nu e la nimeni”, a punctat Marian Staș, expert în educație.
Modelul flexibil ar putea fi adoptat doar de liceele cu resurse și deschidere, în timp ce majoritatea unităților vor rămâne, cel mai probabil, la varianta standard. Acolo, opționalele vor reprezenta 10–15% din programă.
Probleme de personal și nevoia de manuale noi
„Dacă stăm să ne uităm pauşal, numărul total de ore a rămas acelaşi, la anumite specializări au primit, la altele nu. Avem un deficit foarte mare de profesori, planurile-cadru intră din 2026-2027. Acum avem banii şi proiectul pentru formarea profesorilor. Încercăm să deschidem şcoala către alţi colegi, poate antrepreonorii vor fi mai credibili”, a declarat Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
Formarea profesorilor va începe în 2026, însă reformele presupun și apariția de manuale noi adaptate noilor cerințe.
„La meme Jannette mais autrement coiffee, nu este schimbarea de fond, profundă şi curajoasă pe care eu o asteptam. Ma uit si eu cu jind la subiectele date la bacalaureatul francez si ma intreb tot in secolul 21, tot tineri, cum pot trata asemnea subiecte care poate cei mai buni dintre elevii buni să le poata trata”, a remarcat Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale”.
Primii elevi care vor învăța după noile planuri sunt cei care intră în clasa a VIII-a în toamna aceasta. România se apropie, astfel, de modelul occidental în care elevul e pus în centrul procesului educațional. Rămâne de văzut câte licee vor avea resursele și deschiderea necesare pentru a face acest salt.
