Prelucrarea titeiului, tehnica de calcul si metalurgia, lideri in topul increderii oamenilor de afaceri

sunt extrem de optimiste. Grupul de Economie Aplicata (GEA), cu sprijinul Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a calculat un indice de incredere industriala care releva o astfel de realitate, bazat pe raspunsurile primite dupa chestionarea unui grup reprezentativ de 170 de firme. Indicele se calculeaza ca medie a trei subindicatori: asteptarile privind evolutia volumului productiei, volumul actual al comenzilor si volumul actual al stocurilor. „Este singurul indicator independent

sunt extrem de optimiste. Grupul de Economie Aplicata (GEA), cu sprijinul Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), a calculat un indice de incredere industriala care releva o astfel de realitate, bazat pe raspunsurile primite dupa chestionarea unui grup reprezentativ de 170 de firme. Indicele se calculeaza ca medie a trei subindicatori: asteptarile privind evolutia volumului productiei, volumul actual al comenzilor si volumul actual al stocurilor. „Este singurul indicator independent de acest gen din Rominia”, spune Liviu Voinea, unul dintre autorii studiului.Pentru intreaga industrie romaneasca, indicele CEA in trimestrul I 2005 este de +14,5% (pe o scala de la -100% la +100%), ceea ce denota o incredere moderata. Pe sectoare industriale, lucrurile stau insa diferit. Cele mai optimiste asteptari ale oamenilor de afaceri se indreapta catre prelucrarea titeiului, urmata de tehnica de calcul si metalurgie. „Daca industria tehnicii de calcul se afla in expansiune de mai mult timp, in cazul prelucrarii titeiului si al metalurgiei, GEA pune gradul ridicat de incredere al oamenilor de afaceri pe seama influentei pozitive a preturilor principalelor produse pe plan international”, arata Liviu Voinea. Previziuni peste medie exista si in cazul unor industrii cu aport mare la exporturile tarii: industria de masini si echipamente, masini si aparate electrice, industria chimica. Increderea in evolutia exporturilor se mentine ridicata, cu toate ca oamenii de afaceri chestionati au anticipat, in proportie de 45,9%, un efect negativ al aprecierii leului asupra competitivitatii. Pentru exportatorii dezavantajati de evolutia cursului de schimb, aprecierea leului nu este insa un obstacol de netrecut, 52,6% din ei aratand ca au reusit totusi sa isi imbunatateasca pozitia competitiva externa. „Mentinerea competitivitatii externe s-a reusit, in multe cazuri, in conditiile reducerii profiturilor”, precizeaza Voinea.Concomitent cu asteptarile de crestere a productiei industriale (intr-un ritm ceva mai scazut decat in ultimul trimestru al anului trecut), oamenii de afaceri consemneaza si o crestere a preturilor de productie, urmand intocmai ritmul de crestere a preturilor de achizitie. Campionii scumpirilor in trimestrul IV 2004 au fost industria alimentara si de bauturi (39% din firme au crescut preturile de productie cu 1-5%, iar 22% cu peste 5%), dar si prelucrarea titeiului (cresteri de peste 5%).La polul opus al increderii industriale, potrivit indicelui GEA, se situeaza sectorul mijloacelor de transport si industria alimentara. Pentru primul, previziunile pesimiste sunt confirmate si de Buletinul de Conjunctura al BNR. In cazul industriei alimentare, declinul din primul trimestru este firesc, dupa expansiunea din perioada Sarbatorilor de iarna.