Potrivit cercetării, în perioada analizată, au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creştere de la 28 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autorităţile au identificat, astfel, la nivel naţional, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, în creştere de la 120.836 metri cubi în 2012 şi 452.842 metri cubi, în intervalul 2009-2011.

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel naţional), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) şi Mureş (3.351 cazuri, 7,36%. De altfel, judeţul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorităţi şi în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.

În schimb, ca volum de lemn tăiat ilegal, raportul Greenpeace România arată că judeţele Cluj, Alba şi Maramureş sunt cele din care au dispărut cele mai mari cantităţi. În acelaşi timp, conform noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeţei acoperite cu păduri la nivel naţional, ritmul distrugerii acestora se menţine la un nivel alarmant, de 3 hectare/oră.

La nivelul celor trei judeţe se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel naţional în perioada 2013-2014, judeţul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba – 23% şi Maramureş – 18%.

În ceea ce priveşte prejudiciul, valoarea totală la nivel naţional, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorităţi la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, judeţele Cluj, Alba şi Maramureş prezintă cele mai mari valori medii, respectiv: 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj şi 27.227 lei/caz în Maramureş. Astfel, cele trei judeţe totalizează 79% din prejudiciul cauzat.

'În legătură cu reducerea fenomenului de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracţiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate – în momentul de faţă, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenţie, nu infracţiune, şi se pedepseşte cu amendă). De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituţiile cu atribuţii de control (Poliţie, Garda Forestieră, Jandarmerie) şi alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar şi în vederea organizării unui sistem permanent de pază (şi pe durata nopţii). Ar fi foarte util ca personalul cu atribuţii în constatarea şi investigarea delictelor silvice din Jandarmerie şi Poliţie să beneficieze de pregătire de specialitate. La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui şi îmbunătăţirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informaţiilor şi accesul public la amenajamentele silvice', notează Greenpeace România.

Programul "Radarul pădurilor" a fost lansat în toamna anului trecut şi este bazat pe un software instalat pe telefoane mobile prin care poate fi urmărită trasabilitatea lemnului. Acest software este instalat pe un smartphone înainte ca lemnul să plece din pădure, iar sistemul generează un cod unic, care este trecut pe avizul de însoţire a lemnului. Orice intrare în sistemul de urmărire a circulaţiei lemnului va lăsa urme şi nu va putea fi folosit de două ori acelaşi aviz.AGERPRES

Te-ar putea interesa și: