Poliţiştii au ieșit recent în evidență din cauza modului cum au gestionat cazul Caracal dar acesta nu este singurul lucru prin care se fac remarcați. Discreția privind declarațiile de avere este un alt mod prin care aceștia ies în prim plan, scrie europalibera.org.

Din vârful ministerului de Interne și până la polițiștii din Caracal predomina markerul alb aplicat în dreptul veniturilor salariale. Polițiștii sunt mai ceva ca spionii iar șefii serviciilor secrete din România dau dovadă de mai multă transparență.

Conform legii salarizării polițiștii au primit dreptul de a avea salariile „confidențiale”. Nu doar ei, ci și militarii și funcționarii publici din penitenciare.

Conform articolului 86 din legea-cadru privind ”salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, scrie la alineatul 4 că ”Soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt confidențiale, instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională având obligația de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidențialității”.

Ideea confidențialității veniturilor a aparținut însă guvernului, care a argumentat că aceste informații ar fi secret de serviciu, deci informații clasificate.

“Precizăm că gestionarea informațiilor cu privire la identificarea personalului propriu, profesia, locul de muncă și salarizarea acestuia presupune adoptarea unor cerințe de securitate specifice pentru respectarea Standardelor naționale pentru protecția informațiilor clasificate în România”, scrie în expunerea de motive.

Legea avea în vedere însă doar Serviciul Romând de Informații (SRI) nu și celelalte instituții. Senatorului PSD, Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, cel care a inițiat de altfel și legea, a propus guvernului extinderea confidențialității la toate ”instituțiile din domeniul apărării și ordinii publice”, nu doar la cele din domeniul securității naționale.

Problema e că articolul 86 din legea salarizării, care pune la secret salariile polițiștilor, se bate cap în cap cu prevederile legii 176/2010 care precizează la articolul 31 că publicarea declarațiilor de avere este obligatorie și se pedepsește cu amendă.

„Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege de către persoanele desemnate să asigure implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi de interese constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 de lei“.

Polițiștii au profitat însă de legea salarizării și și-au trecut astfel salariile la secret. Cosmin Andreica, liderul sindicatului politiștilor Europol. susține că polițiștii sunt de bună-credință, ei își declară salariile, doar că altcineva le anonimizează.

”Ei trebuie să-și treacă veniturile realizate, trebuie văzut cine e persoana în tot acest circuit, din momentul în care ei își îi completează declarația de avere și până ajunge la ANI, care a anonimizat veniturile salariale”.

În tot acest timp la SRI și SIE domnește însă transparența, cel puțin la nivelul șefilor. Directorul SRI, Eduard Hellvig, are trecute în declarația de avere din 2018 venituri salariale de 159.095 lei, iar directorul Serviciului de Informații Externe (SIE), Gabriel Vlase figurează cu un venit de 67.637 de lei pe cele 7 luni din 2018 de când ocupă funcția și alte 71.665 lei ca deputat PSD. Pe lângă aceștia și alți directori urmează exemplul șefilor și își trec salariile în declarație.

Te-ar putea interesa și: